Eminescu ne-a ajutat să supraviețuim. Să rezistăm. Pentru noi e mai mult decât un poet. El este un simbol. Ca și Ștefan cel Mare. Și dacă Ștefan cel Mare a vegheat integritatea teritorială a țării, Eminescu a vegheat integritatea limbii românești în toate teritoriile locuite de români. Eminescu a fost acel liant care ne-a ținut împreună, pe noi cei de-o parte a Prutului cu noi cei de altă parte a Prutului, pe nepoți – de străbunei, pe emigranți sau înstrăinați – de Țară. Poetul a corectat mereu, sincronizându-ne, limba română a celor din Transnistria, spre exemplu, cu a celor din Banatul Sârbesc, a celor din Bucovina cu a românilor din Maramureș… Am putea spune despre el: Eminescu – unificatorul. Unificatorul de grai, de țară, de suflet…
Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează, alături de Consiliul Județean Dolj, Primăria Craiova și Academia Internațională „Mihai Eminescu”, în perioada 17 – 22 iunie 2022, cea de-a IX-a ediție a „Festivalului Mondial de Poezie Mihai Eminescu”, la care sunt invitaţi scriitori de prestigiu din ţară și străinătate. Manifestările culturale dedicate poetului omagiat se vor desfăşura în zilele de vineri, sâmbătă, duminică și luni la Facultatea de Mecanică, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Teatrul Național Caracal și Muzeul de Artă Craiova. Festivalul include recitaluri poetice, lansări de carte în prezența autorilor, mese rotunde, dezbateri, întâlniri cu autoritățile locale, cu iubitori ai poeziei. Între momentele importante ale festivalului amintim acordarea Marelui Premiu al Festivalului Mondial de Poezie Mihai Eminescu și a Premiului Special, precum și acordarea premiilor anuale ale Academiei Internaționale „Mihai Eminescu”. Astăzi, 20 .06. 2022 a avut loc o vizită la Primăria Caracal și recital poetic internațional la Teatrul Național din Caracal. Aici invitați au putut viziona tradiția românească: dansul călășului și pe tezaurul uman Ion Crețeanu. Recitalurile poetice au încântat auditoriul, publicul spectator.

În fiecare an, Academia Internaţională „Mihai Eminescu” acordă premiile sale unor importante personalităţi ale vieţii culturale, artistice, ştiinţifice şi politice din ţară şi străinătate. Academia desemnează „Omul politic al anului” şi conferă Premiul „Opera Omnia” acelor creatori de artă şi cultură care au însemnat, prin opera lor, existenţa tuturor.
Premianţii Academiei sunt: Ştefan Augustin Doinaş, Iosif Sava, Aurel Rău, Jacques Derrida, Mimmo Morina, Nestor Vornicescu, Mihai Şora, Georges Astalos, Valeriu Matei, Nicu Ciobanu, Viorel Mărginean, Eugen Uricaru, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Fănuş Neagu, Mihai Cimpoi, Corneliu Porumboiu, Firmilian Calotă, Nicolae Georgescu, Slavco Almăjan, Mihai Vladimirescu, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, acad. Dimitrie Vatamaniuc, Marin Diaconu, Mateja Matevski, Irinel Popescu, Dumitru Otovescu, Tudor Gheorghe, Mircea Arman, Victor Roncea, Gheorghe Oană, Gheorghe Buta, Teodor Meleşcanu, Irineu Popa, Nicolae Panea, acad. Augustin Buzura, Ileana Ursu, Ioan Coman, Ştefan Manea, Mihai Ţopescu, Florin Condurăţeanu, Iulian Nedelcu, Gabriel Cojocaru, Gaetano Longo, acad. Nicolae Dabija, Maekawa Hiroaki, Vico Vicenzi, Oana Stancu, Constantin Stroe, Mircea Beuran, Adrian Streinu Cercel, Romulus Scorei, Darya Khrenova, Vincezo Bianchi…etc.
Împreună cu editurile „Europa” şi „Dionysos” au publicat următoarele titluri:
• Opera completă a lui Mihai Eminescu (10 volume), ediţie definitivă de Constantin Barbu şi Ion Deaconescu;
• Slavco Almăjan, Hacienda cu beladone, 1988;
• Rugăciune pentru copiii din Timoc, 2006;
• Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 2006;
• 19 volume manuscrise Eminescu în facsimil: 2287, 2289, 4162, 357 ( I- III), 2258, 2292, 2275 B, 1118;
• Franz Bopp- Scurtă gramatică a limbii sanscrite;
• Franz Bopp, Glossarium linguae sanscritae;
Editează publicaţia Caietele Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, tipărind până în prezent: Caietul Eminescu, Caietul Fănuş Neagu, Caietul Cioran , Caietul Mihai Şora, Caietul Mircea Micu, ca şi revistele: Cosmopolis, Adsum.
Acorduri de colaborare internaţională:
• Doclean Academy of Siences and Arts ( Muntenegru);
• Maraton de Poesia del ‘Teatro de la Luna, Washinton D.C., S.U.A.;
• Premio Internazionale Trieste Poesia – Associazione Culturale Club Anthares, Trieste;
• Uniunea Scriitorilor şi Artiştilor din Cuba;
• Asociaţia Scriitorilor din Macedonia;
• Casa de Presă şi Editură „Libertatea” – Serbia.
A primit Distincţia de aur (2007) şi Medalia de aur (2012), acordate de Lumina, revistă de literatură, artă şi cultură transfrontalieră, (Serbia).

EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Taxele și impozitele locale, majorări de până la 80% de la 1 ianuarie 2026
Cum va fi vremea de Crăciun în România
Grupuri de firme după acționariat: De la o firmă la datele financiare cumulate ale grupului
Gabriel Purcaru despre situația apei potabile la Moreni: Progrese mari, dar provocări rămase în suspans
Program evenimente în Orășelul lui Moș Crăciun de la Târgoviște
Aurelian Cotinescu, mesaj de Ziua Națională a României, 1 Decembrie
SPIRITUALITATE
O analiză lucidă asupra haosului major prin care trece omenirea, astăzi, când suprimarea e definită ca salvare
Oamenii intuitivi, cei care simt mai mult, au o conexiune profundă cu energia și emoțiile celorlalți
Canonizarea Sfântului Ardealului Arsenie Boca pe 28 noiembrie la PRISLOP
Cea mai puternică erupție solară din 2025. Cum ne va afecta pentru următoarele zile
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Bine de știut: de ce saboții medicali sunt o necesitate în profesiile medicale?
Noi măsuri de prevenție în domeniul sănătății
Durerea de măsea în sarcină
România va avea registere naționale de screening
Cum influențează acizii grași Omega-3 sănătatea inimii
Descoperire cu premiu Nobel în tratarea cancerului a medicului Otto Warburg
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Festivalul Colindelor de la Moroeni a reunit 400 de colindători din întreaga țară și Republica Moldova
Moș Crăciun a adus magia sărbătorilor în unitățile de învățământ din Răcari și Ghergani
Consiliul Județean Dâmbovița, bilanțul proiectelor din 2025 și direcții pentru 2026