”Digitalizarea trebuie să fie o prioritate națională”

Financial Intelligence organizează, mâine, 21 iunie 2022, de la ora 11:00, a patra ediție a FORUMULUI ROMÂNIA DIGITALĂ.

Evenimentulse va desfășura în format hibrid și va putea fi urmărit și online, LIVE,pe platforma www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Financial Intelligence.

În deschiderea evenimentului, Sebastian BURDUJA, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, va transmite mesajul său privind tematica evenimentului.

Digitalizarea administrației publice este unul dintre obiectivele centrale ale Guvernului, prin PNRR fiind alocate fonduri de 1,81 miliarde euro. Avem nevoie de o infrastructură digitală coerentă și integrată la nivelul administrației publice din România. Prin realizarea acestui obiectiv sunt create condițiile pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor statului și pentru creșterea numărului de cetățeni și companii care vor putea beneficia și fructifica oportunitățile oferite de digitalizare. Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale va contribui, la creșterea gradului de transparentizare a activității autorităților statului și la reducerea barierelor birocratice, contribuind, de asemenea, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:

  • Cum digitalizăm România?
  • Digitalizarea României prin investiții PNRR
  • Tehnologia 5G și impactul social al acesteia
  • Cum ne va schimba viața tehnologia 5G?
  • 5G și securitatea cibernetică
  • Abordarea globală, europeană și națională a problemei securității cibernetice, în contextul războiului din Ucraina
  • Legea interoperabilității – cum eliminăm dosarul cu șină
  • Digitalizarea serviciilor din energie
  • Implicațiile transformării digitale în sectorul financiar-bancar
  • Inovare și AI în industrie
  • Speakerii evenimentului sunt: Sebastian BURDUJA – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (mesaj video); Sabin SĂRMAȘ – Președinte, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Camera Deputaților; Vlad STOICA – Președinte ANCOM; Dragoș TOHĂNEAN – Vicepreședinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României; Florin PANĂ – Expert, Centrul Național Cyberint- SRI;Daniel APOSTOL, Director Direcția Comunicare și Educație Financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF); Octavian POPA – Manager al Direcției Generale Parteneriate Instituționale, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC); Dragoș PREDA – Director General, Societatea Națională de Radiocomunicații S.A.; Mihaela TOADER – Administrator Public la Consiliul Județean Ilfov, Președintele Asociației Magurele Science Park;Bogdan PĂTRU – Head of Public Policy, Mastercard România și Croația; Ionuț ROȘCA – Data Protection Solutions Specialist, Dell Technologies; Ciprian ZAMFIRESCU – Digital Transformation & Innovation Manager, Vodafone România; Liviu FENOGHEN – Director CSALB (Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar;Adina CĂLIN – Director Produse și Servicii, CEC Bank; Raul STADLER – Chief Digital Transformation Officer, Raiffeisen Bank Romania; Iulia RUSU – Business Strategy Lead, ING Bank România; Alex BĂLAN – Chief Information Security Officer (CISO) al grupului Superbet; Gabriela MINESCU – Corporate Affairs Manager, Huawei România; Adrian BADEA – Cybersecurity Business Development Manager, S&T România; Cătălin CÂMPEANU – Director Adjunct, Institutul de Studii FinanciareșiAndreea PAUL– Președinte, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. Evenimentul va fi moderat de: Ancuța STANCIU,Membru Fondator și Redactor Șef, Financial Intelligence și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct, Financial Intelligence. Evenimentul este organizat cu sprijinul Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), al Centrului Național Cyberint și al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Partenerii evenimentului sunt: Mastercard, Dell Technologies, Intel, Vodafone, CEC Bank, Raiffeisen Bank, Superbet, Huawei, Telekom, Radiocom, S&T, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), Institutul de Studii Financiare (ISF),Nuclearelectrica, Alpha Bank, Magurele Science Park, ING Bank, Inform Lykos. Parteneri instituționali: ANSSI – Asociatia Națională pentru Securitatea Sistemelor Informatice, ICSS, Camera de Comerț Româno-Britanică, Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), PWN România.

Agenda Forumul Romania Digitala 2022

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!