Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Încep nedeiele în VALEA JIULUI- tradiție atestată documentar acum 650 de ani

 SĂ NU UITĂM DE TRADIȚII!
În puţine locuri din ţară se mai păstrează obiceiurile şi tradiţiile de Sfintele Paşti.
Zona Văii Jiului şi țăranii locului, momârlanii, așa cum sunt ei, cunoscuți organizează aşa zisele nedei, care sunt un obicei precreştin, pe care l-au încreştinat şi l-au adaptat, conform nevoilor.
De nedei, comunitatea din jurul unei biserici pregăteşte o masă comună.
”Numai bărbații au dreptul să gătească, pentru că, pregătirea nedeilor e considerată de ei o lucrare liturgică, la care femeile nu au acces. Fac tocană de batal, varza calită și păsat – o mâncare tradițională momârlanească din faină de porumb măcinată foarte mare, fiartă cu unt și brânza de oaie veche. Păsatul se da la noi numai la pomeni, în loc de colivă, pentru că aici nu crește grâu și nu făcem colivă. Masa este binecuvântată de preot și numai după aceea se mănânca. În timpul mesei mai au un ritual: pun vin într-un colac de pâine scobit și beau pe rând, în timp ce un vornic spune: ”Spornicul să sporească, plugarul să trăiască și Învierea Domnului s-o cinstească, Hristos o Înviat! Adevărat o Înviat!”” spunea regretatul părinte Octavian Pătrașcu, cel care a păstorit Biserica Sfânta Varvara din Aeroport, mai bine de 40 de ani. Momârlanii, iubitorii acestor tradiții milenare duc mai departe acește obiceiuri, sărbătorind bucuria reînvierii naturii.
Ei pregătesc în curțile bisericilor din Sălătruc, de la Livezeni, Jieț sau la cei mai buni gospodari ai locului, agape, la care participă cu toții sărbătorind marea Înviere și renașterea naturii, aceste nedei sunt și un bun prilej de a se stabili și datele măsuratului oilor în munte, ori alte evenimente care vor avea loc în vară.
Păsatul, ciorba și tocănița de oaie sunt pregătite de cei mai buni dintre gospodarii locului.
Aceştia se adună cu mic cu mare şi îşi cinstesc moşii şi strămoşii, organizând adevărate praznice, la mari serbări câmpeneşti și la care, participă toată comunitatea locală.
Cu tot avântul modernizării vieţii cotidiene, nici familiile de jieni din Livezenii Petroşaniului sau din Sălătruc nu au renunţat la patrimoniul de valori tradiţionale moştenite și se reunesc mereu la câte o agapă frățească, unde se cinstesc, cântă și dansează laolaltă tineri și senori și se distrează până târziu, în seară…
Și în alte localități din VALEA JIULUI vor fi organizate nedei, în funcție de tradițiile locului, primele, chiar începând din Duminica Tomii: la Uricani, Vulcan, Lupeni, Petroșani, etc.
Prima nedeia păstorească, a fost pentru prima data atestată documentar în anul 1373, deci  de acum 650 ani.
Cert este că semnificaţia istorică a nedeilor se leagă de originea şi vechimea acestor obiceiuri, precum şi rolul lor în stabilirea legăturilor economice, matrimoniale şi culturale dintre românii de pe versanţii Carpaţilor: Parâng, Pasul Vâlcan, Retezat și Șureanu.
” Iubesc tradițiile românesti și iubesc costumul popular! În anul 2014, în calitate de ministru și deputat de Timișoara am inițiat  instituirea legii costumului tradițional din România. Din 2015 exista legea ca în fiecare an, în a doua duminică a lunii mai, să sărbătorim Costumul tradițional din România!
Izvorâte din experienţă şi înţelepciune de viaţă, din bucurie şi din durere, din năzuinţele şi dorurile românului, din setea de linişte sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare, creează punţi de legătură între generaţii.
Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcându-l unic, statornic, nemuritor. Deși când spunem tradiții, ne gândim la lucrurile ce se făceau odinioară, sunt locuri în România unde, se mai păstrează încă vii tradițiile, meșteșugurile, folclorul, costumul popular  românesc și toate obiceiurile ce erau atât de obișnuite traiului zilnic și, care,astăzi trebuie considerate adevărate comori ale istoriei noastre. 
Iar atunci, când încă există oameni devotați păstrării acestor tradiții și obiceiuri, putem să spunem că suntem,un popor salvat.
Să ne iubim tradițiile, cultura, simbolurile românești! Doar așa ne vom indentifica în lumea globală,  ca națiune” a transmis și  europarlamentarul Maria Grapini.
În această zonă, a Văii Jiului, binecuvântată de Dumnezeu, cu oameni gospodari şi ospitalieri, tradiţia locului este ca, de SFINTELE PAȘTI și în următoarele duminici, aceştia să vină la sărbătorile locului îmbrăcaţi în portul strămoşesc, ca respect faţă de strămoşi, ori în straie noi, care semnifică primenirea trupului şi sufletului, aşa cum se înnoieşte întreaga natură, primăvara.
Iubesc tradițiile romanesti și iubesc costumul popular! În anul 2014, în calitate de ministru și deputat de Timișoara am inițiat  instituirea legii costumului tradițional din România. Din 2015 exista legea sș in fiecare an, în a doua duminică a lunii mai sărbătorim Costumul tradițional din România!
Să ne iubim tradițiile, cultura, simbolurile românești! Doar așa ne vom indentifica în lumea globală ca națiune”a transmis și  europarlamentarul Maria Grapini.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share