Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Momârlanii din vestul Văii Jiului sunt încă păstrători ai tradiţiilor locale

Orice lăcaş de cult ortodox poartă numele unui praznic împărătesc, ori ale unor sfinţi.

Aceasta înseamnă că respectivele biserici,  sunt aşezate sub patronajul acestor sfinţi, purtându-le numele. Chiar de la începuturile creştinismului, credincioşii au înconjurat cu dragoste, veneraţie şi respect pe eroii credinţei, adică pe sfinţii lor. Din istoria vieţii şi activităţii Bisericii creştine ştim că, în primele veacuri, când crestinişmul apărea ca o religie nouă în Imperiul Roman, s-au înregistrat cel mai mare număr de sfinţi. De Sfântul Mucenic Gheorghe, comunitatea din Valea de Brazi şi-a sărbătorit cu smerenie hramul lăcaşului de cult care-i ocroteşte şi-i  apără de rele.

La slujba hramului au participat fostul protopop Petrache Creţu, alături de care au stat alți frați preoți din Lupeni, părintele Topac Ioan, de la Biserica Sfintele Mironițe și Olariu Cristian de la Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Bărbăteni, dar și fostul preot Daniel Gărgan, care slujește acum la Petrila- Jieț cu hramul Sfântul Nicolae,  acesta fiind  cel care a reînviat tradiţia la Valea de Brazi, ca de hramul bisericii, să se facă pomană şi pentru cei trecuţi la cele veşnice.  După slujba organizată în biserică, momârlanii din Valea de Brazi au înconjurat-o, aşa cum cere tradiţia locului şi s-au rugat împreună cu preotul pentru pacea şi sănătatea tuturor românilor.

Ridicată în perioda 1936-1941, într-o perioadă profund afectată de criza economică, pe epitaful ctitorilor bisericii stă scris „cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Fiului Sfânt, ziditu-sa din temelie această sfântă biserică cu hramul Sfântului Mucenic Gheorghe din Parohia ortodoxă română Uricani în anul 1937 cu osârdia bunilor credincioşi, sfinţindu-se în data de 29 mai 1941 de către P.S. Ioan Bălan, episcopul Lugojului”. Între anii 1972-1973 prin contribuţia credincioşilor în frunte cu preotul paroh Iconom Lucian Bociat şi membrii consiliului parohial, s-a executat de către pictorul Ion Găvan din Novaci şi pictura în frescă stil bizantin tradiţional românesc.

A slujit peste 40 de ani parohia şi biserica, părintele Dumitru Băloi, devenit între timp, pensionar de câţiva ani, iar acum, biserica este păstorită cu mult drag,  de preotul Florin Olariu.

Biserica a trecut printr-un amplu proces de renovare în  ultimii ani, datorită implicării enoriașilor și administrației locale.

Momârlanii din Valea de Brazi sunt încă păstrători ai tradiţiilor, iar evenimentul prilejuit de hramul bisericii s-a încheiat cu o agapă frățească la care au participat cu toții, laolaltă localnici și alți invitați veniți de pe întregul areal al Văii Jiului.

Cei mai vrednici dintre locuitorii zonei şi gospodinele locului au pregătit bucate tradiţionale care s-au servit invitaţilor : ciorbă de miel, sarmale, tradiționalul păsat, ouă roșii, prăjituri de casă, etc.

După sărbătorirea hramului bisericii, ziua de Sfântul Gheorghe a coincis  și cu Nedeia de la Câmpu lui Neag, care a cuprins și  un moment religios,  în memoria  tuturor  celor trecuţi în nefiinţă cu „necaz mare” din cauza exproprierilor care au avut loc în anul 1987, când întregul sat, biserica Greco- catolică, monument istoric din 1566 şi cimitirul au fost rase de pe suprafaţa pământului, pentru a se face loc exploatărilor de cărbune de la suprafaţă.

“Cei de la securitate au fost cei mai duri. Era pe la finele lui noiembrie când am fost asaltaţi de buldozere, de armată, iar prăpăditul de primar de atunci, însuşi el a ras vreo zece case din satul nostru. Morţii erau luaţi în cupele buldozerelor şi transportanţi pentru a fi reînhumaţi în alt cimitir. A fost ameninţat înclusiv preotul că nu a fost de acord să fie dezgropaţi morţii. Puţin a mai rămas până să nu-l salte securitatea că se opunea regimului. A fost jale mare atunci, mulţi au fost mutaţi în blocurile fără uşi, frestre, fiecare s-a descurcat cu ce a putut. Pentru ce, pentru o palmă de pământ. Nu a mai durat mult şi a venit revoluţia. Oare, cei care au participat la această prigoană a noastră nu au remuşcări? Numai Dumnezeu ne va judeca pentru faptele făcute. Eu una i-am iertat, îşi făceau doar datoria, altminteri erau luaţi cu duba şi duşi pe te miri unde”, a ţinut să de declare mătuşa Maria, una băştinaşele din vechiul sat.

În centrul satului a fost ridicată și o troită, de cetățeanul de onoare, onorabilul liberal Nicolae Stoi, acum în vârstă de 95 de ani.

În cadrul Te-Deumului, preoţii s-au rugat şi pentru veteranii de război.  Nedeia de la Câmpu lui Neag a fost şi un prilej de revedere cu cei dragi, deoarece au fost prezenţi şi invitaţi din alte localităţi ale Văii Jiului, din Băniţa şi chiar Pui.

Nedeia de la Câmpu lui Neag a continuat cu recitalurile mai multor artiști din Valea Jiului și din orașul Uricani. Tradiţia, obiceiurile şi cultul morţilor, nicicând nu vor dispărea în comunitatea momârlanilor din vestul Văii Jiului, dacă încă mai sunt bătrâni care pot să transmită mai departe, celor tineri, aceste idealuri.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share