Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

A fost aprobată Strategia Energetică a României

”Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050” este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic . Această strategie a fost aprobată în ședința de guvern din 21 noiembrie a.c.

Dezvoltarea SEN înseamnă creșterea rezilienței și consolidarea profilului țării de pilon regional al securității energetice; asigurarea accesibilității prețului energiei și a competitivității economice; tranziția treptată de la surse poluante de energie la surse curate, folosind gaz natural drept combustibil de tranziție; dezvoltarea capacităților de stocare; îmbunătățirea eficienței energetice; modernizarea centralelor de producție existente și încadrarea lor în normele de mediu; extinderea duratei de viață a zăcămintelor mature de țiței și gaze în vederea diversificării surselor de energie din producție indigenă; întărirea rețelelor de transport și distribuție de energie, inclusiv prin interconectări cu țările din jur; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; realizarea unei piețe competitive și performante de-a lungul întregului lanț, care poziționează consumatorul în centrul său; flexibilizarea rețelei și creșterea numărului de participanți, inclusiv prosumatori.

Pe măsură ce lumea se îndreaptă către surse de energie mai curate și mai durabile, este important să ne asigurăm că această tranziție este justă și incluzivă. Aceasta înseamnă luarea în considerare a impactului social și economic al tranziției de la combustibilii fosili, în special asupra comunităților și lucrătorilor dependenți de industriile energetice tradiționale, conform Planurilor de Tranziție Justă ale celor șase județe din România, inclusive în județul Hunedoara.

Tranziția energetică trebuie să fie echitabilă, gestionând cu atenție efectele sociale și economice asupra celor vulnerabili.

”Aprobăm și strategia energetică a României pentru perioada 2025-2035, prin care vom deveni independenți de importurile de gaze natural, până în anul 2027. De asemenea, reluăm producția de uraniu pentru consumul nuclear al țării, eliminând astfel importurile. Pentru români, însă cel mai important este să le spunem că avem suficiente stocuri, ca să trecem cu bine această iarnă. În plus, avem acum prețuri plafonate la energie și gaze și prelungim în continuare plafonarea, ca să ne protejăm cetățenii vulnerabili” a ținut să transmită premierul Marcel Ciolacu.

Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.

Odată cu creșterea capacităților de producere a energiei electrice din SRE, stocarea energiei în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca de asemenea un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului electroenergetic, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.

Extinderea sectorului nuclear național, cu construcția de noi unități de scală mare și reactoare modulare de mici dimensiuni (RMM) până în 2035, va contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, precum și la asigurarea unor noi soluții de alimentare cu energie în noi aplicații industriale.

Valoarea investițiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență și prin Fondul pentru Modernizare depășește 16 miliarde de euro. Investițiile vizează domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, energia nucleară, cogenerarea, biocombustibilii și modernizarea infrastructurii energetice.