Cea mai din sud bornă a traseului Via Transilvanica are menirea de a ocroti, prin forța simbolului propriu, numele trecut al insulei Ada-Kaleh și memoria comunităților turce ce și-o amintesc.
-Insula se găsea la aproximativ trei kilometri în aval de ORŞOVA şi avea o lungime de aproape 2 kilometri. Pe insulă trăiau circa 600 de turci…. Turiştii din acea perioadă cunoşteau foarte bine insula, un important punct de atracţie nu doar pentru că se afla în mijlocul DUNĂRII sau pentru clima ei diferită de cea din SEVERIN, dar şi pentru produsele fabricate pe insulă.
– Toţi cei care o vizitau aveau parte de o bucăţică din TURCIA, puteau gusa delicatetele turceşti (cafeaua, ceaiurile, rahatul), puteau încerca tutunul şi îşi puteau cumpăra diverse bijuterii ori uleiuri. Insula mai era faimoasă şi pentru creşterea trandafirilor din care se făcea parfum.
– Insula este amintită inclusiv de HERODOT, care spune că era „plină de măslini şi de viţă sălbatică”.
-Printre vizitatorii de seamă ai insulei s-au numărat REGELE CAROL al II-lea, care a venit pe ADA KALEH împreună cu NICOLAE IORGA. O parte dintre clădirile de pe insulă au fost demolate înainte de inundare şi s-a reîncercat refacerea ei pe insula ŞIMIAN, dar proiectul a fost abandonat deoarece locuitorii s-au mutat în alte zone ale ţării sau chiar au plecat în TURCIA…..
”Ca punct pe frontieră dintre două țări vecine, borna devine un monument al pluralismului cultural specific regiunii dunărene, pe care noi avem ocazia să-l redescoperim astăzi.
Simbol al unei comunități disipate și al unui trecut întrerupt brusc, sperăm ca aceasta să fie un prim gest de reconciliere și un omagiu adus comunității turce.
Sărbătorim parteneriatul nostru cu Asociația Front la Dunăre, un colectiv dedicat documentării și revitalizării patrimoniului natural, cultural și arhitectural al orașelor dunărene – cu ocazia evenimentului nostru pentru drumul care unește, din data de 11 iunie, la Drobeta-Turnu Severin!
Având o misiune comună, de a sărbători și proteja patrimoniul cultural al țării noastre, ne-am unit forțele cu cei de la Front la Dunăre și împreună, am decis să plasăm o bornă dedicată moștenirii etnice a comunității turce, pe insula Șimian. Drobeta-Turnu Severin este punctul final al traseului, ultima bornă fiind cea de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
Însă, noua noastră bornă insulară este un simbol al continuității, al unei povești din care nu ne vom opri acum – avem un plan pentru 20 de ani – care comemorează și patrimoniul cultural al zonei.
Insula Șimian amintește de civilizația turcă și are ceva din farmecul insulei Ada-Kaleh. Lucrăm ca în viitorul apropiat, drumeți, turiști și localnici deopotrivă, să aibă acces sigur pe insulă și să viziteze borna Via Transilvanica.
Credem că astfel de inițiative ne vor încuraja să vorbim cu mândrie și demnitate despre moștenirea noastră culturală, diversă și complexă, și mai mult, vor da naștere acțiunilor de promovare și conservare a patrimoniului.
Via Transilvanica, “drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare.
Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției.
Traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.
Via Transilvanica este un traseu de lungă distanță inspirat din povestea altor astfel de trasee din Europa, America de Nord și nu numai. Dar, înainte de toate, este un proiect social, astfel că accentul cade pe comunitate. Proiectul își propune să scoată la lumină locuri din țară, aparent uitate de lume și depopulate major, din cauza limitărilor economice, și să le ofere viață. Viața pe care o aduc cu ei, drumeții cu rucsacul în spate, care după o lungă zi de umblat pe cărări, așteaptă un minim de ospitalitate și măcar o față primitoare, cu care să împărtășească povești. Despre asta este drumul care unește.
EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Consumul de creier uman și boala Kuru: istorie și știință
Avocatul Poporului: Ni se cere să suportăm costul unei zile de boală, deși contribuim lunar la sistemul de asigurări sociale
Șoc în Franța! 10 bărbați au drogat și violat un băiat de 5 ani adus chiar de tatăl său la o petrecere de gay
Mălăieș are 11 joburi, nici el nu știe unde mai lucrează. Românii fac foamea și frigul în casă
Lista oamenilor influenți din dosarele Epstein. De la Elon Musk la fostul prinț Andrew
Strigăt de ajutor pentru Adelin Sabin – o luptă contracronometru pentru viață
SPIRITUALITATE
Parohia din Bărbăteni- Lupeni inclusă într-un proiect național al BOR
Luna nouă în Capricorn: Învățăm să stabilim limite, nu doar cu ceilalți, ci și cu noi înșine
BOR plătește impozite conform legislației în vigoare
De 26 ani săvârșim Boboteaza în staţiunea Straja alături de sute de turişti
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Carmen Holban a votat pentru dreptul pacientului la a doua opinie medicală decontată de CNAS
”Prin comunicare și dialog, pot fi identificate soluții concrete pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate„
Una din cinci persoane din UE se află expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială
Grija pentru mobilitatea ta – cum îți susții articulațiile pentru o viață activă și echilibrată
Consumul de creier uman și boala Kuru: istorie și știință
Servicii dermatologie Pitesti – abordare medicala moderna pentru sanatatea pielii
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Carmen Holban a votat pentru dreptul pacientului la a doua opinie medicală decontată de CNAS
În „Anul Iancu de Hunedoara”, imaginea marelui erou domină centrul oraşului
Oamenii de știință regândesc modul în care interacționează vulcanii și faliile Pământului