Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Deficitul bugetar va fi suportat de oamenii care deja se zbat să supraviețuiască

Un punct de vedere sincer și dureros despre un plan care nu ne reprezintă. Am găsit această postare la Dragoș Bobeică – amic, antreprenor și cunoscător atent al fenomenului politic și social. Cetățean al veșnicei cetăți valahe, Târgoviște, Dragoș este un om cu coloană vertebrală, care a încercat, la un moment dat, să se implice politic – dar numai atâta timp cât a simțit că acel drum se mai află în limitele morale. N-a făcut compromisuri, n-a acceptat trocuri, n-a vândut principii. Tocmai de aceea, vocea lui are greutate.

Deficitul bugetar va fi suportat de oamenii care deja se zbat să supraviețuiască
Nu faceți ca ei! Nu fiți ca ei! Nu contează numele…. Deficitul bugetar va fi suportat de oamenii care deja se zbat să supraviețuiască

Cred că acest manifest – căci da, e un manifest – vine nu doar dintr-o nemulțumire rațională față de măsurile propuse de guvern pentru perioada 2025–2028, ci și dintr-o profundă dezamăgire. Dezamăgirea față de felul în care se face administrație și politică în România: cu cinism, cu dispreț față de cetățeni, cu dublu standard.

Dragoș spune lucrurilor pe nume. Iată mai jos punctul lui de vedere:

„Tocmai am ascultat discursul lui Iancu Guda despre planul de guvernare 2025–2028 și, sincer, e jaleeeee…

Dragoș Bobeică: Dezamăgire față de actuala clasa politică și de măsurile economice care cad în cârca cetățeanului de rând.


Soluțiile pe care le propune sunt periculos de simpliste, dezechilibrate și, pe alocuri, chiar cinice.
Aparent, trebuie să „strângem cureaua”. Dar ghici cine o strânge cel mai tare? Tot cei cu salarii mici și medii. Adică oamenii care deja se zbat cu facturi, prețuri mari și lipsă de servicii publice decente.

Guda ne spune că efortul e „frățesc”: 54% statul, 46% sectorul privat. Dar când vezi ce înseamnă, de fapt, acest 46% – TVA mărit, accize crescute, impozit pe dividende – îți dai seama că povara cade iar pe privat.
În ceea ce privește statul, ni se spune senin că nu contează că avem cinci vicepremieri. Ba contează! Nu pentru banii în sine, ci pentru simbolul risipei, al sinecurilor și al imposturii. Cum să ceri sacrificii, când tu, ca stat, arăți că pentru tine reforma înseamnă „să dea alții, nu noi”?

Apoi vine ideea că putem da afară sute de mii de bugetari. E o declarație fără cap și fără coadă. E ușor să arunci cifre, dar spune clar: de unde îi dai afară? Din sănătate? Din educație? Din ordine publică? Sau doar din birouri, fără să te atingi de anumite persoane?
Și partea cu „medicii nu fac toți gărzi”, „nu toți profesorii merită cât iau”… e de un populism periculos. Când vrei să tai din veniturile unui întreg sector, e comod să-i bagi pe toți în aceeași oală. Dar știi ce nu spune Guda? Că tot el, în alte intervenții, susținea mărirea salariilor acestor oameni. Brusc, s-a răzgândit!

Și partea cea mai periculoasă?

Apelul la frică. Ne spune că, dacă acest guvern eșuează, e ultimul pro-european și vine haosul. Asta nu mai e analiză, e manipulare. E felul prin care ni se cere să acceptăm orice, oricât de dur, doar „ca să nu vină răul cel mare”.
România are nevoie de reforme, da. Dar nu așa. Nu cu sloganuri, nu cu promisiuni vagi, nu cu sacrificii cerute mereu acelorași oameni (populația de „rând”, cum spune el). Nu cu avertismente apocaliptice și cu măsuri luate de sus, fără consultare reală, fără impact analizat.

PS: Iancu Guda a jucat un rol dublu:

  1. Autoritar ca analist, laudând schemele FNGCIMM în 2020–2024.

  2. Lobby-ist activ, prin Coface, pentru o schemă de garantare a polițelor de credit comercial, susținută de stat.

Nu e contestabil că a beneficiat – direct și de pe urma poziției din piață. Și nu e ipocrizie, e strategie bine calibrată: ai reorganizat bani publici când te-a avantajat, acum îți schimbi mesajul ca să nu fii parte a problemei.
În pandemie, a cerut bani de la stat – corect, dar pentru propria companie.
• Acum critică arderea banului public, acuză „risipa” și cere sacrificii.
• Este, de fapt, o reformulare interesată: atunci când statul finanța, era bun, dar acum, când cheltuie, e rău – și tot el decide cine trebuie să plătească.” Dragoș Bobeică

Un guvern care ia de la săraci și dă la bogați

Ca editorialist, nu pot să nu subscriu revoltei exprimate în acest text. Vedem un guvern care, în esență, ia de la săraci și dă la bogați. Măsurile fiscale propuse cad tot pe oamenii de rând, pe contribuabilii onești, pe cei care trag oricum greul acestei țări. Între timp, hoții, sinecuriștii și privilegiații sistemului scapă iarăși. Hotii și bogații vor fura în continuare. Mizerabili.

Nu e vorba doar de o inechitate economică – e vorba de o bătaie de joc politică, de o impostură națională ridicată la rang de doctrină. Și de un cinism care pare că nu mai are limite.

Citețte și:

USR – Mascată de dreapta, devine cel mai nociv partid prin restrângerea libertăților individuale

SUA la cârma atacurilor Israelului împotriva Iranului?

Distribuie acest articol Oficial Media
Share