Dinamica palatelor voievodale de la București și Târgoviște în perioada medievală

Consiliul Județean Dâmbovița, alături de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște și Muzeul Municipiului București, invită întreaga comunitate, cu prilejul „Zilelor Cetății”, la vernisajul expoziției „Dinamica palatelor voievodale de la București și Târgoviște în perioada medievală”.

Evenimentul de deschidere va avea loc vineri, 5 septembrie 2025, ora 13:00, la Muzeul de Istorie din Târgoviște (Calea Domnească, nr. 189).

Expoziția explorează, într-o manieră menită să provoace publicul, parcursul celor două orașe în perioada medievală şi istoria bogată a celor două reședințe domnești. Folosite fie simultan, fie alternativ de domnii munteni, începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea și până în secolul al XVIII-lea, orașele Târgoviște și București au marcat decisiv istoria Țării Românești.

Tema expozițională, prin alegerea celor două nuclee de putere – de la Târgoviște și București – nu este întâmplătoare. Cele două Curți Domnești au funcționat în paralel, potrivit contextului istoric în care se aflau domnitorii a căror amprentă și influență se evidențiază în fazele constructive, identificate de arheologi.

Târgoviștea a fost capitala sui-generis a Țării Românești, centrul laic, și începând cu anul 1520, în vremea domniei lui Neagoe Basarab, orașul a înglobat toate atributele puterii, devenind și sediu al Mitropoliei Țării Românești. Despre Curtea Veche, cu semnificația politică a unei capitale, putem vorbi, poate, abia pe la 1459, când hrisovul emis din porunca lui Vlad Țepeș pomenește de cetatea București.

Imaginea celor două capitale este antitetică. Bucureștiul, aflat foarte aproape de garnizoanele otomane de la Giurgiu, s-a dezvoltat inițial cu rol de apărare și a fost fortificat din vreme pentru a sta în calea pericolului otoman de la sud de Dunăre. La Târgoviște, în schimb, s-a construit un adevărat palat voievodal. Monumentele ecleziastice somptuoase au fost desăvârșite ceva mai târziu de către domnitorul Petru Cercel, care a construit, alături de Biserica Mare din centrul Curții, și propria sa Casă Domnească.

Despre Palatul Voievodal din București s-a putut vorbi odată cu domnia lui Mircea Ciobanu. Semnificația celor două capitale s-a uniformizat abia în timpul lui Constantin Brâncoveanu, perioadă în care reședința de vară a țării s-a aflat la Târgoviște, iar cea de iarnă, la București.

Vă așteptăm cu drag!

 Compartimentul Imagine, Relații Externe,

Consiliul Județean Dâmbovița