CEO între incertitudine, promisiuni și negocieri dure cu Comisia Europeană

Pentru salariații Complexului Energetic  Oltenia, mesajul premierului  Ilie Bolojan a fost clar: producția pe cărbune ar putea continua, dar numai în condițiile unei restructurări radicale a companiei, pentru a elimina pierderile și dependența de subvenții. 

Îngrijorați de viitorul lor și după declarațiile premierului, minerii și energeticienii, au organizat un protest spontan zilele trecute în fața CEO.

”Principalii vinovați pentru distrugerea CEO, sunt liderii sindicali și parlamentarii de Gorj! Când noi, cei care, în 2021 protestam în Piața prefecturii pentru condițiile speciale de muncă , liderii nu ne-au susținut, ba din contră, semnau protocoale cu parlamentarii, pe ascuns! Planul de restructurare făcut de Burlan  a avut acordul lor. Ieșirea de ieri în fața CEO, a fost doar o manipulare, să creadă cotizanții că se zbat pentru păstrarea locurilor de muncă, a fost o comandă politică, să testeze reacția angajaților!  Reacția a fost aproape de zero, așa că pot să doarmă liniștiți și politicienii și liderii, nu va fi nici urmă de revoltă!” au spus unii protestatari.

”Prin puterea noastră a minerilor, dacă există unitate,  putem schimba radical salvarea locurilor de muncă. Nu putem lăsa ca UE să ne distrugă din temelii economia, mai trebuie să se aplece și ei la nevoile acestei țări, ajunge cât ne-a îngenuncheat”  a spus un miner revoltat, că-și va pierde locul de muncă, de anul viitor.

”Protestăm împotriva genocidului social la care este supus județul nostru, împotriva minciunilor și nepăsării guvernanților, care ne privesc ca pe niște cifre, ca pe ceva fără viață” a mai spus un altul.

Complexul Energetic Oltenia a transmis un comunicat de presă în care a precizat că s-a solicitat Comisiei Europene decalarea termenului de închidere a unităților pe cărbune până în 2029.

Conducerea companiei susține că vor continua să funcționeze cinci exploatări miniere și că centralele pe cărbune vor fi menținute,  până când se va pune ceva în loc. Sindicaliștii așteaptă însă verdictul de la Bruxelles, iar în cazul în care,  va fi unul negativ , amenință cu proteste chiar în fața sediului Comisiei Europene dar și cu grevă.

România ar putea trece prin cea mai dificilă iarnă energetică din ultimul deceniu, în cazul în care,  grupurile pe cărbune de la Turceni, Rovinari și Ișalnița vor fi închise complet, conform planului de decarbonizare asumat de Guvern.

Și Ministerul Energiei a transmis, printr-un comunicat oficial, că susține o tranziție energetică echilibrată, cu menținerea capacităților de producție pe cărbune ale CEO până la operaționalizarea completă a noilor unități energetice. Anunțul vine în contextul protestelor minerilor din Gorj și al negocierilor purtate cu Comisia Europeană privind actualizarea PNRR.

„România și-a asumat în trecut cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare, dar nu putem să punem în pericol lumina din casele oamenilor. De aceea, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este necesară: nu putem opri niciun grup până când noile capacități de producție în bandă nu vor fi 100% operaționale”, a transmis  Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Oficialul a  mai subliniat că tranziția trebuie să fie sustenabilă și echilibrată, astfel încât, să nu afecteze securitatea energetică a României.

Prin poziția exprimată public, Ministerul Energiei transmite un semnal ferm: România nu va închide centralele pe cărbune înainte ca noile capacități să fie complet operaționale. Complexul Energetic Oltenia rămâne un element strategic în perioada de tranziție, asigurând stabilitatea rețelei naționale și protejând interesele energetice ale țării.

                                                                Capacități retrase și obiective asumate prin PNRR 

La începutul anului 2021, România avea 4.920 MW instalați în centrale pe cărbune. Până la 31 decembrie 2021 au fost retrași definitiv 1.695 MW. În anul 2023 au fost retrași încă 330 MW, reprezentând jumătate din ținta T115.  Conform angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România trebuie să retragă din exploatare încă 1.425 MW până la 1 ianuarie 2026, plus cei 330 MW neînchiși din T115. În total, este vorba despre 1.755 MW, repartizați astfel: Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW; UAT Iași – 50 MW

                                                                      Propunere oficială către Comisia Europeană 

Pe baza unui studiu de adecvanță comandat de Transelectrica SA și cu implicarea CEO, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o propunere de menținere în funcțiune a trei grupuri energetice în regim comercial și păstrarea altor două în rezervă tehnică. Scopul este asigurarea siguranței sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute. Această propunere a fost înaintată în marja renegocierii PNRR cu SG Recover și vizează adaptarea calendarului de închidere a capacităților pe cărbune la realitățile din sistemul energetic național.

                                                                      Termene decalate până la finalul lui 2029 

Planul de restructurare actualizat, transmis către Direcția Competitivitate din cadrul Comisiei Europene, prevede decalarea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Potrivit propunerilor, la nivelul Complexului Energetic Oltenia vor continua să funcționeze cinci exploatări miniere, necesare pentru alimentarea capacităților de producție pe bază de lignit, inclusiv pentru Electrocentrale Craiova.

                                                                          Investiții în capacități noi și modernizare 

Planul actualizat al CEO și Ministerului Energiei include: dezvoltarea de noi capacități CCGT (ciclu combinat gaze-turbină); parcuri fotovoltaice pentru energie regenerabilă; modernizarea infrastructurii energetice existente. Aceste investiții sunt esențiale pentru a permite o tranziție treptată, evitând șocuri în sistemul energetic național. Actualizarea jalonului 119 din PNRR urmărește adaptarea etapizată a procesului de decarbonizare, fără a compromite securitatea energetică.

Pentru a evita o criză energetică, Transelectrica recomandă punerea rapidă în funcțiune a turbinei pe gaze de 600 MW de la centrala Mintia – Mass Global, precum și repornirea unităților CET Midia Năvodari (70 MW) și CET Chimcomplex Râmnicu Vâlcea (50 MW).

Totodată, sistemul se va baza masiv pe centralele pe gaze naturale din București, Brazi și Iernut, dar și pe importuri de energie, care ar putea ajunge la peste 4.000 MW.

Dacă aceste rezerve nu sunt asigurate, România ar putea intra în „stare de alertă energetică”, conform Regulamentului UE 1485/2017 – o situație în care sistemul național funcționează la limită, iar măsurile disponibile nu mai sunt suficiente pentru a menține stabilitatea rețelei.

În astfel de condiții, Transelectrica ar putea fi nevoită să restricționeze consumul industrial sau chiar să programeze deconectări temporare pentru a evita colapsul sistemului.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media