Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

ONG-urile sunt persoane juridice de drept privat, nu de drept public

O știre care neliniștește foarte tare ONG-urile și care, ar putea pune în pericol funcționarea și independența societății civile.

Articolul 110/art.h din proiectul de lege privind Codul de Procedură Administrativă ar putea obliga organizațiile neguvernamentale și instituțiile media independente înregistrate ca ONG-uri să răspundă solicitărilor de informații publice, la fel ca instituțiile statului.

Deși Asociația Centrul pentru Inovare Publică (ACIP), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), alături de alte organizații, au solicitat încă din luna februarie a acestui an dezbatere publică și au indicat remedii inclusiv pentru acest articol, propunerea legislativă a revenit zilele acestea în atenția guvernanților în forma sa inițială.

Conform APADOR-CH forma actuală a propunerii “este neclară, disproporționată și dacă va fi adoptată va afecta grav funcționarea societății civile.”

“Dacă această lege ar fi adoptată, ONG-urile ar fi singurele dintre entitățile de drept privat supuse acestui regim, ceea ce ar constitui o discriminare nejustificată. Mai mult, capacitatea lor de funcționare ar fi semnificativ afectată dat fiind că ar fi necesară organizarea unor structuri interne similare instituțiilor publice pentru care nu există resurse, ” transmit cei de la FDSC.

Riscuri identificate pentru spațiul civic nu trebuie neglijate. Obligarea ONG-urilor să răspundă solicitărilor de informații poate distorsiona misiunea lor, consuma resurse limitate și expune informații sensibile, mai ales pentru organizațiile ce lucrează cu grupuri vulnerabile. Lipsa clarificării sancțiunilor pentru neconformare poate duce la abuzuri, intimidări și presiuni asupra organizațiilor implicate în domenii precum anticorupția, drepturile omului, drepturile minorităților sau jurnalismul de investigație.

Impactul potențial al acestui cod ar putea descuraja participarea civică și ar face mai dificilă asocierea cetățenilor în organizații independente.

În recomandările ACIP privind Codul de Procedură Administrativă articolul “orice altă organizație care acționează în interes public ori gestionează fonduri publice sau patrimoniul statului” vine cu o reformulare care ar aduce mai multă claritate “orice persoană juridică legal constituită care gestionează fonduri publice sau patrimoniul statului sau care beneficiază de subvenții din bugetul național sau bugetele locale.” Mai multe detalii găsiți AICI

APADOR-CH solicită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să renunțe la prevederea din proiectul Codului de procedură administrativă prin care organizațiile neguvernamentale ar putea fi incluse în categoria entităților obligate să răspundă la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Considerăm că această prevedere este neclară, disproporționată și dacă va fi adoptată va afecta grav funcționarea societății civile.

Articolul 110 lit. h) din proiectul Codului de procedură administrativă a inclus în sfera deținătorilor de informații de interes public și „orice altă organizație care acționează în interes public ori gestionează fonduri publice sau patrimoniul statului”. Iar articolul 109 definește informațiile de interes public drept cele care rezultă din sau privesc activitatea unei entități dintre cele prevăzute la articolul 110 (adică, și cele care rezultă din sau privesc activitatea oricărei organizații care acționează în interes public ori gestionează fonduri publice sau patrimoniul statului).

Practic, în baza acestui text, redactat neclar și mult interpretabil (= reglementare imprevizibilă), pot fi incluse în sfera deținătorilor de informații de interes public orice organizații neguvernamentale.

Astfel, orice organizație neguvernamentală se va încadra în Legea nr. 544/2001, adică va trebui să desemneze o persoană responsabilă cu comunicarea informațiilor de interes public, va trebui să afișeze din oficiu anumite informații de interes public și va trebui să comunice, la cererea oricărui solicitant, informații de interes public, adică orice informație care privește sau rezultă din activitatea organizației neguvernamentale. Textul articolului 110 lit. h) este neclar, pentru că nu este clar ce înseamnă și cum se poate face distincția între o organizație neguvernamentală care acționează în interes public și o organizație neguvernamentală care acționează în interes privat. Legea ar trebui să conțină niște criterii clare, în funcție de care să se poată stabili, fără echivoc, dacă o organizație neguvernamentală își desfășoară activitatea în interes public sau în interes privat. Organizațiile neguvernamentale sunt persoane juridice de drept privat, nu de drept public, deci ele acționează în interes privat, adică al membrilor lor. Chiar dacă uneori există o suprapunere între interesul privat în care acționează organizația neguvernamentală și unul sau mai multe interese publice.

Mai mult, povara financiară enormă pe umerii fiecărei organizații neguvernamentale, care va trebui să-și organizeze un mecanism propriu, inclusiv prin angajare de personal, pentru a acoperi tot ce înseamnă obligațiile prevăzute de Legea nr. 544/2001: persoană desemnată cu aplicarea Legii nr. 544/2001, care va trebui să afișeze informațiile care se comunică din oficiu și să asigure și comunicarea informațiilor la cerere. Având în vedere că, în cazul refuzului comunicării informațiilor solicitate, solicitantul se poate adresa instanței de judecată, fiecare organizație neguvernamentală va trebui să aloce un buget și pentru a asigura reprezentarea organizației în instanță, în astfel de litigii (sau, cel puțin, consilierea juridică a organizației, în astfel de spețe).

În mod evident este vorba de eforturi financiare disproporționate la care vor fi supuse organizațiile neguvernamentale.

De aceea, aplicarea acestei modificări legislative va fi posibilă, în practică, doar după ce Ministerul Finanțelor va aloca fondurile necesare (și nu este vorba de o sumă simbolică) pentru ca fiecare organizație neguvernamentală să poată îndeplini noile sarcini trasate, să poată angaja personal suplimentar.

Și așa finanțarea organizațiilor neguvernamentale este o problemă pentru majoritatea dintre ele. Impunerea de obligații suplimentare, care presupun cheltuieli suplimentare, și încă ridicate, pentru angajare de personal, pune organizațiile neguvernamentale în situația de a nu mai putea funcționa normal. Este de precizat, în acest context, că o eventuală suplimentare a atribuțiilor din fișa postului celor deja angajați nu este realistă, deoarece organizațiile neguvernamentale se confruntă cu o acută lipsă de personal, în special de personal calificat în probleme juridice. Iar problemele juridice sunt inerente aplicării Legii nr. 544/2001.

În concluzie, solicităm Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să elimine această prevedere din proiectul Codului de procedură administrativă. Includerea organizațiilor neguvernamentale în sfera entităților obligate de Legea nr. 544/2001 va crea o povară administrativă și financiară imposibil de susținut pentru societatea civilă. O astfel de măsură riscă să afecteze grav activitatea organizațiilor neguvernamentale și, implicit, contribuția lor la apărarea și promovarea interesului public.