De 26 ani săvârșim Boboteaza în staţiunea Straja alături de sute de turişti

 Munţii au fost dintotdeauna un loc sacru. Pe un munte, Dumnezeu a dat poruncă lui Moise să însemneze cele zece porunci, care s-au perpetuat până în zilele noastre şi sunt piatra de căpătâi a creştinului. Pe Muntele Golgota, Iisus Cristos a fost răstignit, ca Miel a lui Dumnezeu care ia asupra Sa, păcatele lumii.

Şi tot în munţi, au fost  ridicate cele mai frumoase mănăstiri şi biserici ale lumii. Şi, la noi, vechii pustnici şi călugări au căutat liniştea munţilor şi au făurit aici, adevărate bijuterii, mirese ale lui Cristos. Mănăstirile şi schiturile ţării sunt în general, file de istorie.

   ”De vreme ce toate câte le poruncește legea, le-am săvârșit și singură aceasta a rămas, adică să Mă botez; deci, Mi Se cade să o săvârșesc și pe aceasta”.

Botezul Domnului se păstrează cu sfințenie în tradiția poporului românesc. Salvamontiştii  din Lupeni au adus apă de la şapte izvoare, situate în partea nordică a muntelui. Slujba la micul şi cochetul schi din Straja,  a început în jurul orelor 12.00, atunci când părintele stareţ Dimitrie Ivașco a sfinţit Aghiasma mare.

”Aghiasma, apa sfinţită  prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufletesti, a promovării şi a sfinţirii vieții. La Botezul Domnului, se face aghiasma mare; aceasta se ia înainte de anaforă și se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie. Fiind folosită numai în cantităţi mici, o sticlă de aghiasma mare este suficientă pentru un an de zile, ea fiind folosită mai rar, decât cea mică. După tradiție, vom gusta de opt ori din această apă sfințită; cifra opt ne amintește de veșnicie, de viața de veci, căci în Cartea Apocalipsei se vorbește despre ziua a opta, ce va urma după Judecata universală.

Aghiasma Mare se ia pe nemâncate timp de opt zile, pentru că ea ne cheamă să căutăm viaţa şi bucuria veşnică în iubirea Preasfintei Treimi.

Nu mâncăm nimic înainte de împărtășirea cu Aghiasma Mare,  pentru a arăta că nimic din cele lumești, trecătoare nu este mai important,  decât hrana cea spirituală. După Sfânta Liturghie, întâi gustăm din Aghiasma Mare, apoi luăm sfânta anaforă. Chiar atunci când ne împărtășim putem gusta din ea, bineînțeles după ce am primit dumnezeiasca Euharistie”, ne-a declarat starețul Schitului Straja, Dimitrie Ivașco.

La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne …” Efectele Agheasmei mari asupra credincioşilor care sunt de faţă sau care se vor stropi şi vor gusta din ea le arată însăşi rânduiala slujbei, îndeosebi textul Ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire (după epicleză), unde preotul se roagă: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa, să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă”.

Schitul de la Straja ocrotește Munții Vâlcan și somnul celor care s-au săvârșit pe aceste meleaguri, în prima mare conflagrație mondială.  Aici, la Bobotează se sfințesc apele, aici își unesc destinele tinerii, aici vin la marile nedei oamenii îmbracați și mândri de portul popular pe care îl poartă. Pentru că la români și momârlanii Văii Jiului,  întotdeauna. tradițiile populare vor fi strâns legate de biserica strămoșească.

Intrarea în schit se face printr-un tunel artificial de 55  de metri, unde există icoane ale sfinților, dispuse după zi și lună conform calendarului creștin-ortodox. Pe pereţii acestuia sunt pictaţi 365 de sfinţi, câte unul pentru fiecare zi din an.

În fiecare zi candela este mutată și arde în dreptul sfinților din ziua respectivă. Modelul de sfinți a fost luat după un calendar ortodox grecesc tipărit pe hârtie în 2005. Într-o zi, de obicei, sunt mai mulți sfinți, dar aici apare cel puțin unul, este primul trecut în ziua respectivă, pentru că spațiul este limitat ca să-i poată cuprinde pe toți. Doar Cerul îi poate cuprinde chiar pe toți sfinții lui Hristos, știuți și neștiuți de noi. Aici ai ocazia să-ți vezi pictat sfântul din ziua ta de naștere, să-i săruți icoana, să o atingi, să-i spui o rugăciune. Tunelul a devenit  o atracţie turistică. Mii de pelerini urcă pe munte în fiecare an, pentru a se ruga la bisericuţa din Straja.  Este o lucrare unică în lumea ortodoxă. Prezintă Scriptura în imagini. Pe bolta tunelului, până la jumătatea lui, sunt scene din Vechiul Testament. Pe cealaltă jumătate, sunt scene din Noul Testament.  Pe partea dreaptă, sunt icoanele celor 12 Praznice Împărătești de peste an, încadrate de icoanele Sfinților Români și ale Sfinților ale căror Sfinte Moaște se află la noi în țară. Sunt scrise și cele zece Porunci din Decalog.Tunelul acesta a fost construit și finalizat în decurs de 2 ani de zile (2005 – 2007) și  este construit la suprafață din cărămidă, beton și  Imită o catacombă creștină, dar și o galerie de mină.

Prin grija ctitorului Schitului Straja,  Emil Părău, o nouă raclă cu sfinte moaște se regăsesc acum, sus la Schit.

Pentru că așa au vrut unii sfinți să fie împărțiți în toată lumea, să ajute și mai mult prin prezența lor acolo, inclusiv și fizic, printr-o părticică din trupul lor îndumnezeit. Iar Dumnezeu împlinește mereu voia aleșilor Lui.  

 Sfintele moaşte sunt rămăşiţele pământeşti făcătoare de minuni ale sfinţilor. Noi le cinstim pentru că prin ele lucrează în chip simţitor harul dumnezeiesc. Prin atingerea de ele şi prin rugăciunile stăruitoare adresate sfinţilor lângă moaştele lor, se înfăptuiesc vindecări şi fapte minunate.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media