Bugetarea verde în România

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală care necesită o abordare orientată pe acțiuni concrete la nivel internațional, regional, național și local. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să sprijine obiectivele UE în domeniul protecției mediului și sustenabilității.

Prin Componenta 6 – Energie – Reforma 3 – Bugetarea verde, Jalonul 123 – “Elaborarea și aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde” din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Ministerul Finanțelor a elaborat metodologia privind reglementarea etichetării cheltuielilor bugetare și a cheltuielilor fiscale pentru bugetarea verde, pe care o va aplica pentru evaluarea impactului liniilor bugetare individuale asupra obiectivelor de mediu, în conformitate cu Taxonomia Uniunii Europene1 pentru activități durabile și îndrumarea tehnică „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01).

Având în vedere preocupările privind mediul și clima la nivel european, cadrul legislativ național pentru bugetarea publică a fost modificat pentru a include, într-o fază-pilot, elemente de bugetare verde, cu scopul de a asigura gestionarea responsabilă a resurselor financiare care contribuie la protecția mediului și la combaterea schimbărilor climatice.

Acest demers reprezintã un pas important în direcția alinierii la taxonomia UE pentru activitãți durabile și la principiile de protecție a mediului.
Grupul interministerial coordonat de Ministerul Finanțelor și sprijinit de Secretariatul tehnic, a analizat și evaluat 624 de mãsuri transmise de fiecare ordonator principal de credite, aplicând metodologia de planificare verde instituitã prin OUG nr. 75/2024 și HG nr. 1074/2024.
În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completãri transmise de șapte instituții-cheie, printre care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Energiei; Ministerul Agriculturii și Dezvoltãrii Rurale; Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice și Administrației; Ministerul Sãnãtãții;Ministerul Educației și Cercetãrii și Ministerul Economiei, Digitalizãrii, Antreprenorialului și Turismului.

Astfel, toate cele 624 de mãsuri evaluate au primit aviz favorabil, demonstrând angajamentul instituțiilor statului fațã de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH).
Raportul evidențiazã proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbãrilor climatice, printre care:
·        programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
·        reabilitarea energeticã a clãdirilor publice (sedii de instanțe judecãtorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar;
·        programele de alimentare cu apã, canalizare și eficiențã energeticã a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole.
În centrul acestei raportãri se aflã investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca mãsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizeazã fluxurile financiare la nivel național.
Un element de substanțã îl reprezintã clarificarea tratamentului fiscal pentru mãsurile cu impact social. Conform Anexei D, facilitãți precum scutirea de impozit pentru veniturile din pensii sub plafonul de 3.000 lei, neimpozitarea tichetelor de masã sau a voucherelor de vacanțã au fost clasificate drept Neutre. Aceastã delimitare tehnicã este crucialã pentru a separa politicile de protecție socialã de investițiile climatice directe, cum sunt programele de împãdurire sau managementul apelor, etichetate ca verde închis.
Rezultatele etichetãrii celor 624 de mãsuri, aprobate cu unanimitate oferã Ministerului Finanțelor un instrument de management modern care nu doar securizeazã accesul la finanțarea prin PNRR, dar transformã bugetul de stat într-o structurã transparentã, unde fiecare alocare este corelatã cu obiectivele de sustenabilitate pe termen lung.

Procesul de etichetare a cheltuielilor bugetare și cheltuielilor fiscale respectă principiile generale, precum și obiectivele de mediu, după caz, stabilite în concordanță cu taxonomia europeană prevăzută în Normele metodologice privind reglementarea etichetării cheltuielilor bugetare și cheltuielilor fiscale pentru bugetarea verde, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1074/2024.

Procesul de analiză și etichetare a cheltuielilor bugetare se aplică măsurilor asociate programelor bugetare întocmite de ordonatorii principali de credite, anexă la bugetele acestora, aprobate prin legea bugetară anuală.

Cheltuielile bugetare și cheltuielile fiscale sunt evaluate din punctul de vedere al impactului asupra obiectivelor de mediu, fiind încadrate în următoarele categorii: cheltuieli „verzi”, cheltuieli „maro”, cheltuieli „mixte”, cheltuieli „neutre”, cheltuieli „neetichetate”, de la efectul cel mai favorabil, respectiv „cheltuieli verzi”, la efectul nefavorabil, respectiv „cheltuieli maro”.

Totodată, procesul de analiză și etichetare a cheltuielilor bugetare și cheltuielilor fiscale este aliniat la specificul procedurilor, principiilor generale și cerințelor specifice procesului de construcție bugetară, și se elaborează în conformitate cu obiectivele de mediu prevăzute la art. 9 din Regulamentul UE 2020/852.

Cum se aplică Normele metodologice în procesul de etichetare a cheltuielilor bugetare și a cheltuielilor fiscale?

Modalitatea de etichetare ține cont de aspectele multidimensionale asupra mediului prin identificarea impactului cheltuielilor bugetare și a cheltuielilor fiscale asupra celor 6 obiective de mediu prevăzute în Regulamentul UE 2020/852, și anume: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media