Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Alexandru Oprea pune accent pe dezvoltarea turismului montan. Ce facem cu Sfinxul și Babele?

Alexandru Oprea, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, se va uita acum la ce scriu și va spune ”uite-l și p-ăsta, îi arde de cai verzi pe pereți!”. Sau poate, din contra, va fi de acord cu mine și, chiar subiectul se află pe agenda domniei sale. Este vorba de o temă majoră despre care văd că se vorbește foarte rar sau deloc.

Ce facem cu Sfinxul și Babele din Munții Bucegi, megaliți care aparțin județului Dâmbovița.

Alexandru Oprea, la ultima întâlnire desfăşurată la sediul Crucii Roşii – filiala Dâmboviţa, în prezența unei asistențe onorabile și cu participarea Excelenţei Sale, domnul Xu Feihong – Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, a adus în discuție dezvoltarea relaţiilor în domenii de interes pentru investiţiile româno-chineze în judeţul nostru. La rândul său, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, domnul Xu Feihong, a subliniat nevoia concretizării investiţiilor chineze în Judeţul Dâmboviţa.

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Alexandru Oprea, a declarat printre altele:

Sigur că mi-aş dori ca investitori din Republica Populară Chineză să vină să investească în infrastructura critică din judeţul Dâmboviţa. În acest sens, eu personal o să trimit pe adresa ambasadei solicitarea pentru a găsi modalităţi de finanţare a unui proiect al Consiliului Judeţean de a lega provincia istorică Muntenia de Transilvania în zona montană a Judeţului Dâmboviţa. Sigur că mi-aş dori să aducem investitori chinezi interesaţi de infrastructura turistică din viitoarea staţiune Moroeni – Padina – Peştera.

Dezvoltarea amplă a turismului montan dâmbovițean prin proiecte de infrastructură

Alexandru Oprea a pus la loc de cinste dezvoltarea infrastructurii pe zona de turism montan și remarc atenția sporită față de proiectul care leagă bazinul Bolboci-Padina-Peștera, de culoarul Rucăr-Bran, prin Moieciu de Sus. Însă această inițiativă nu trebuie să excludă Platoul Babele ca punct terminus al turismului dâmbovițean și nu trebuie să ne limităm doar la transportul de telegondolă, care este unul restrictiv în anumite condiții și de capacitate foarte redusă, fiind mai degrabă un mijloc de agrement, decât o relație fluentă între obiectivele dâmbovițene de interes turistic.

În anul 2016, Prefectura Dâmboviţa a deschis un proces pentru restabilirea graniţelor dintre cele două judeţe şi pentru revendicarea monumentelor naturii, Babele şi Sfinxul. Documente din Arhivele Naţionale arată că terenul se află pe raza teritorială a comunei dâmboviţene Moroieni. Cu toate acestea, cei din Prahova nu recunosc clar delimitarea teritorială.

Avem nevoie de infrastructură între Lunca Padinii și Platoul Babele

Ca iubitor al munților noștri, ca ghid montan cu o activitate de 28 de ani, ca membru al Uniunii Internaționale al Asociațiilor de Alpinism, mă alătur acestui demers la care s-a făcut referire în 25.01.2017, cu mențiunea că avem nevoie de infrastructură între Lunca Padinii și Platoul Babele.

Fac apel la președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Alexandru Oprea, ca indiferent de decizia Curții de Apel Cluj, să fie luată în considerare această legătură de infrastructură, căci dincolo de factorul de agrement, se impune și cel economic din turism. O posibilitate care ar atrage turiștii dinspre platou înspre zona cursului Ialomiței și ar genera venituri pe ansamblul SchitulPeștera, Peștera Ialomiței, pensiunile și hotelurile bazinului Bolboci- Peștera, cu obiective de interes național cum ar fi Cheile Tătarului, Lacul Bolboci, Podul cu Florile, Canioanul Horoabelor și Cheile Urșilor.

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri „…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media