Calendarul zilei 23 august – cea mai importantă sărbătoare comunistă

Evenimente

• 410: Vizigoții au cucerit Roma.
• 1244: Mercenarii musulmani ocupă Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creștini.
• 1595: Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul.
• 1328: Regele Filip al VI-lea al Franței este încoronat.
• 1821: Mexic își câștigă independența față de Spania.
• 1833: Sclavia este abolită în coloniile britanice.
• 1839: Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie (până la 1 iulie 1997).
• 1881: Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată.
• 1914: Japonia declară război Germaniei și bombardează Qingdao, China.
• 1921: Faisal I este încoronat rege al Iraqului.
• 1927: La Boston au fost executați anarhiștii italieni Sacco și Vanzetti, în ciuda protestelor internaționale.
• 1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între ce  ble două puteri și a stat la baza declanșării celui de al Doilea Război Mondial.
• 1943: Ia sfârșit Bătălia de la Kursk, cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile
• 1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
• 1944: Al Doilea Război Mondial: Marsilia este eliberată de aliați.
• 1948 Infiintarea consiliului mondial al bisericilor
• 1956: Înființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București.
• 1973: Ilie Năstase devine lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 săptămâni.
• 1989: Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în Țările Baltice în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn.
• 1990: Proclamarea independenței Armeniei față de Uniunea Sovietică.
• 1991: Tim Berners-Lee cunoscut și ca TimBL deschide World Wide Web pentru noi utilizatori. Începuturile internetului.

Sărbători

• Ziua internațională a comemorării comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia
• Bulgaria: ziua armatei populare bulgare (marchează începerea luptelor decisive în războiul ruso-turc din 1877–1878);
• România: sărbătoare națională între anii 1948–1989
• Armenia: sărbătoare națională

Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale, Regele Mihai şi prim ministrul Petru Groza se boicotau reciproc, în conditiile în care regele ceruse demisia cabinetului, iar Groza refuzase.

Abia din anul 1948, 23 august a devenit zi națională. Regele fusese forţat să abdice, România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, iar sarbătoarea de la 23 august avea un rol central.

Se sărbătorea la 23 august „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”, cu defilari ale oamenilor muncii sub portretele lui Marx, Lenin si Stalin.

Ulterior, pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, şi semnificaţia zilei de 23 august s-a schimbat.

Asa numita ”Demonstraţie a oamenilor muncii”, în 23 august 1984

Treptat semnificaţia iniţială a zilei s-a pierdut, “insurecţia armată antifascistă” a devenit “revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”, iar sărbătoarea din 23 august a fost acaparată de comunişti pentru a marca cu fast “propăşirea comunismului” şi “idealurile muncitoreşti” ale poporului român dar şi pentru a omagia “conducătorii iubiţi”.

Timp de decenii, pâna în 23 august 1989, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.

În plus, pe stadioane erau alte manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice dedicate Partidului Comunist şi conducătorului iubit, la care elevii, artistii, sportivii sau muncitorii din uzine erau obligati să participe, cu entuziasm, în cinstea cuplului dictatorial.

Dupa prăbuşirea comunismului, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat oficial drept o lovitură de stat condusă de către regele Mihai şi partidele istorice.

Dar au fost şi alte diverse interpretări şi reinterpretări, care au pus în discuţie inclusiv rolul jucat de Regele Mihai, în funcţie de ideologii sau interese de moment, iar semnificaţia zilei de 23 august a rămas în continuare una dintre cele mai ideologizate chestiuni din istoria contemporană a României.

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media