Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Rezervația de Zimbri din Pădurea Silvuț, atracția hațeganilor

De cum începem să pătrundem prin Depresiunea Hațegului după ce părăsim Băile Aque de la Călan ne apropiem tiptil , tiptil de Pădurea Silvuț, care se întinde pe o suprafață de 40 ha. Această pădure ce te întâmpină de fapt pe dealurile colinare ale Hațegului, acest ecosistem natural cu quercinee xeroterme, fostă pădure de stejari care s-a tot micșorat datorită unor construcții în timp, dar și a necesității de suprafețe agricole, adăpostește din anul 1958, Rezervația de Zimbri.

Aflată la doar 3 km de Hațeg, pădurea Silvuț este și primul loc de pe teritoriul României unde au fost aduși pentru prima dată zimbrii europeni, fiind vorba de o pereche de zimbri – Podarec si Polonka , aduși din Polonia, iar după numai 5 ani a mai fost adusă tot din Polonia încă o femelă, Pumila. Înmulâindu-se, numărul acestora a crescut, astfel că în 1979 în Rezervaţia de Zimbri Slivuţ – Haţeg, existau un număr de 12 zimbri. Numărul acestora a crescu în timp, încât de la Hațeg au plecat zimbri ce au format alte rezervații: Rezervaţia Vânători – Neamţ, Neagra Bucşani, Grădina Zoologică București sau la Pitești.

Pădurea Silvuț are peste 50 ani și conține carpeni, stejari şi brazi, rezervația devenind un punct de atracție touristic pe harta țării. Rezervația s-a mărit an de an, mulți dintre perechile de zimbri de aici au plecat nu numai la rezervațiile și grădinile zoologice din țară, ci și peste hotare.

Mult timp zimbrii ocupau zone mari din Europa și Asia, dar din cauza braconajului au ajuns pe cale de dispariție.

Zimbrul European a cam dispărut, la ora actuală, în Europa există o un hibrid între zimbrul caucazian și zimbrul de şes. Prima împerechere a avut loc în 1908, când a fost capturat un zimbru caucazian și a fost dus în Germania, unde a trăit în captivitate timp de 18 ani.

Zimbrii din ziua de astăzi sunt de fapt rezultatele împerecherii zimbrului caucazian cu femelele din specia zimbrului de șes, care sunt cunoscuți sub numele de zimbri europeni.

Începând cu secolul XI, numărul zimbrilor din sălbăticie au început să scadă ca număr, an de an, ultimul zimbru caucazian a fost vânat în 1927, în Munții Caucaz. La vremea respectivă majoritatea zimbrilor trăiau liberi, în sălbăticie, dor un număr de 50 exemplare se aflau în captivitate.

Există și o ZI a Zimbrului, care se sărbătorește an de an în luna august, organizator fiind Parcului Natural Vânători Neamț. Cu această ocazie are loc și botezul puilor de zimbrii, unde cei prezenți trebuie să aleagă ce nume va fi dat acestora. Cu această ocazie elevii de la școlile din zonă pregătesc bucate alese, tradiționale pe care le sărează cu slatina extrasă din Izvorul de Slatină vechi de peste 8000 de ani. În această zi de sărbătoare nu lipsesc nici momentele artistice, jocurile pentru copii și tineri, cum ar fi tir cu arcul, probe de îndemânare și curaj, trasee de bicicletă.

Zimbrul are lungimea de 3 m și înălțimea de 2 m, și este unul dintre cele mai grele animale terestre, cântărind între 300-900 kg.

Zimbrul este un animal ierbivor, în captivitate putând trăii până la 28 ani, iar cel mai mare dușman al său când se oflă în linertate este omul. De aceea această specie se află pe cale de dispariție, de aceea va trebuii să fie protejat și interzisă vânarea lui, în întreaga lume mai existând 3000 exemplare.