Vești bune pentru VALEA JIULUI: FONDUL PENTRU O TRANZIȚIE JUSTĂ A FOST APROBAT

Europarlamentarii au votat marți aprobarea Fondului pentru Tranziție Justă, urmând ca României să îi revină suma de 2,1  miliarde de euro. 

Fondurile vor fi folosite pentru a asigura tranziția spre o economie verde. Banii se vor duce în mod special în regiunile cele mai dependente de o economie bazată pe emisii de carbon, printre care  și Valea Jiului.

Decizia privind adoptarea fondului a fost luată cu 615 voturi pentru, 35 împotrivă și 46 abțineri.

Pachetul cuprinde 7,5 miliarde EUR din cadrul financiar multianual 2021-2027 și 10 miliarde EUR din Instrumentul de redresare al Uniunii. Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să pună accentul pe diversificarea economică, reconversia profesională sau crearea de locuri de muncă, ori trebuie să contribuie la tranziția spre o economie europeană sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și circulară. Fondul pentru o tranziție justă (JTF) va finanța sprijinul pentru căutarea de locuri de muncă, perfecționarea și recalificarea profesională, precum și includerea activă a lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în contextul în care economia Europei se îndreaptă într-o direcție neutră climatic. Fondul va sprijini și microîntreprinderile, incubatoarele de afaceri, universitățile și institutele publice de cercetare, precum și investițiile în noile tehnologii energetice, eficiența energetică și mobilitatea locală durabilă.

Incinerarea deșeurilor nu va beneficia de sprijin prin JTF. Nu vor beneficia de sprijin nici dezafectarea sau construirea de centrale nucleare, activitățile legate de produsele din tutun și investițiile legate de combustibilii fosili.

Statele membre trebuie să redacteze planuri pentru o tranziție justă. În acestea, trebuie să identifice regiunile care se confruntă cu cele mai mari dificultăți și care sunt afectate cel mai mult de tranziție. Statele trebuie să concentreze în aceste regiuni resursele pe care le primesc din JTF. Trebuie să se acorde o atenție deosebită caracterului specific al insulelor, zonelor insulare și regiunilor ultraperiferice.

La inițiativa Parlamentului, va fi introdus un „mecanism de recompensare ecologică”, dacă resursele fondului vor fi majorate după 31 decembrie 2024. Aceste resurse suplimentare vor putea fi distribuite între statele membre, iar cele care reușesc să reducă emisiile industriale de gaze cu efect de seră vor primi mai multe fonduri.

”Sunt bucuroasă că am votat azi, în Parlamentul European, constituirea Fondului pentru o Tranziție Justă. În 2017, Comisia Europeană a lansat “Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție”. Am militat, în calitate de comisar European pentru Politica Regională, pentru ca Valea Jiului să fie inclusă în proiectele-pilot ale acestei platforme și am marcat acest moment la Petroșani.  În 2018, împreună cu colegul meu Gunther Oettinger, pe atunci comisar european pentru buget, anunțam intenția constituirii unui Fond special dedicat regiunilor care trebuie sa facă fata rapid tranziției ecologice. Astăzi, prin votul Parlamentului European, acest deziderat a devenit realitate. Fondul aprobat pentru România este de 2,1 miliarde de euro, pentru județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mures. Militez pentru elaborarea unei strategii economice urgente de dezvoltare a acestor județe, astfel încât, fondurile europene sa fie folosite cât mai rapid in folosul cetățenilor, creării de locuri de munca și creșterii economice” , a ținut să transmită europarlamentarul Corina Crețu.

Proiectele cele mai importante şi de impact asupra dezvoltării Văii Jiului şi care au fost prezentante oficialilor de la Bruxelles sunt următoarele:

1. Infrastructură de transport – deschiderea Văii Jiului:

– Drumul de la Câmpu lui Neag la Herculane;
– Drumul Vâlcea – Voineasa – Petrila – Petroşani;
– DN66A – legătura oraşelor Văii Jiului.

2. Infrastructură turistică Valea Jiului:

–       Domeniul schiabil Valea Jiului de la Est la Vest: Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni;
–         Complex turistic muzeal, agrement, sport şi aventură „Poarta de intrare în Parcul Naţional Retezat” – Uricani.

3. Dezvoltarea industrială a Văii Jiului:

–        Parcuri industriale/incubatoare de afaceri – pentru toate localităţile din Valea Jiului;
–        Investiţii în resursele zonei (cărbuni şi minerale – cuarţ).

4. Eficienţa energetică a Văii Jiului:

–        Investiţii în sistemul de termoficare Valea Jiului prin menţinerea producţie de huilă, retehnologizare;

–         Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe;
–        Reabilitare locuinţe sociale la nivelul Văii Jiului.

5. Sprijinirea mediului privat în Valea Jiului:

–       O axă de finanţare pentru mediul privat – cofinanţare de maximum 10%, pentru crearea de locuri de muncă;
–        Finanţările vor viza domeniile pretabile Văii Jiului: reabilitare/construire pensiuni/locuri de cazare, agro-turism; linii de finanţare pentru prelucrare lână, lapte, carne, fructe de pădure, ciuperci, lemn, extracţie apă plată;
–        Finanţări start-up-uri;

–        Ajutor minimis pentru marii investitori.

6. Dezvoltarea locală a Văii Jiului:

–        Reabilitarea infrastructurii mici pentru fiecare localitate (străzi/trotuare din fostele cartiere miniere, parcuri, şcoli etc.);

–        Reabilitare clădiri din domeniul public, inclusiv cele rămase din industria zonei miniere şi abandonate;

–        Redeschidere finanţărilor  pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii – Grupuri de Acţiune Locală (GAL-uri).

7. Componenta socială a Văii Jiului (oamenii şi familia în centrul atenţiei):

–        Programe de monitorizare socială – monitor social angajat la fiecare primărie;

8. Asigurarea finanţării de la Guvernul României pentru cofinanţare proiecte din fonduri europene şi guvernamentale accesate de Valea Jiului.

România va elabora totodată o strategie pentru implementarea unui instrument adecvat de investiţii teritoriale integrate pentru regiunea Valea Jiului.

În acelaşi sens, Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Memorandum „Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – situaţia actuală şi perspective

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media