DEZVĂLUIRI: Hidroenergia nu este prietenoasă cu mediul înconjurător !!!

Institutul Leibniz din Berlin a emis un comunicat de presă cu ocazia publicării unui studiu despre una dintre cele mai grave probleme de mediu din Romania  și despre conflictele de obiective din politica europeană de mediu.

Hidroenergia este regenerabilă, dar în general nu este prietenoasă cu mediul înconjurător.

Un studiu realizat de IGB (Institutul Leibniz pentru Ecologia Apelor Dulci și Pescuitul în Apele Interioare) prezintă în cazul României cum expansiunea hidroenergetică contravine obiectivelor politicii de mediu  a Uniunii Europene. Hidroenergia contravine dispozițiilor Directivei Habitate și ale Directivei Cadru privind Apa: aproximativ jumătate dintre hidrocentralele din România sunt localizate în arii naturale protejate. Acestea sunt în majoritate hidrocentrale mici care contribuie cu doar trei procente la producția de energie electrică a României, dar amenință biodiversitatea. Din acest motiv, cercetătorii avertizează că politica energetică europeană trebuie aliniată la obiectivele Strategiei UE privind Biodiversitatea. Dacă nu, există riscul unor pierderi semnificative ale biodiversității apelor dulci, iar obiectivele Pactului Verde European nu ar putea fi atinse.

Construirea hidrocentralei Dumitra în Parcul Național Defileul Jiului pe unul dintre ultimele râuri neobstrucționate din Carpații Meridionali.

În comparație cu alte țări europene, România încă are multe ape dulci naturale sau cvasi-naturale care reprezintă „zone fierbinţi” din punct de vedere al biodiversităţii. Totuși, cel puțin 545 de hidrocentrale au fost construite până acum, și construcția altora urmează să fie subvenționată. În expunerea lor privind distribuția geografică, cercetătorii arată că 49 % dintre hidrocentralele existente sunt localizate în situri Natura 2000 sau alte arii naturale protejate; 17 % dintre hidrocentrale au fost construite pe râuri naturale sau cvasi-naturale care aveau anterior stare ecologică ”bună” sau ”foarte bună” conform Directivei Cadru privind Apa și prin urmare nu ar trebui să fie deteriorate.

„Este adevărat că un ghid european specifică practic condițiile pe care trebuie să le îndeplinească hidrocentralele localizate în situri Natura 2000. Din nefericire însă, aceste cerințe nu sunt implementate, pentru că hidrocentralele mici devin nerentabile dacă, de exemplu, sunt dotate cu pasaje pentru pești funcționale pentru a respecta cerințele de mediu. Din nefericire, caracterul obligatoriu al cerințelor de mediu la hidrocentrale este, de asemenea, controversat, atât pentru hidrocentrale noi cât și pentru cele existente”, a spus Martin Pusch, co-autor al studiului de la IGB, explicând problema de bază. Hidrocentralele studiate afectează semnificativ populațiile de pești atât amonte cât și aval de baraj, de exemplu prin devierea apei de pe cursul râului, ca o barieră pentru migrație, și prin regularizarea râului. Echipa de cercetare a comparat abundența actuală a păstrăvului și a zgăvoacei, specie protejată în UE, în 32 de puncte de monitorizare pe cursuri de apă din Carpați cu date de referință colectate înainte construirii hidrocentralelor.

„62 % dintre secțiunile râurilor din amonte și aval au pierdut au pierdut una sau ambele specii în comparație cu perioada de referință. 38 % dintre secțiunile din amonte și 19 % dintre secțiunile din aval au pierdut o specie, și 24 % dintre secțiunile din amonte și 43 % dintre secțiunile din aval au pierdut ambele specii care ar fi trebuit să fie prezente acolo. Acesta este un rezultat negativ înfricoșător,” a subliniat Gabriela Costea, primul autor al studiului și fost cercetător la  IGB.

Deosebit de controversată este construcția hidrocentralei Dumitra, în Parcul Național Defileul Jiului,  pe unul dintre ultimele râuri neobstrucționate din Carpații Meridionali. Autorizația de construire pentru această hidrocentrală a fost anulată de Curtea de Apel București,  pentru că se preconizează că ar avea un impact negativ asupra speciilor și habitatelor protejate din acest sit Natura 2000.

Și totuși, Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu vrea să recunoască această decizie judecătorească a cărei respectare este obligatorie și vrea să se efectueze o nouă evaluare de mediu ca să se obțină, cu toate acestea, o nouă autorizație de construire.

„

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media