Târgul de fete de pe Muntele Găina

Una din cele mai mari sărbători a românilor din acest an din Ţara Moţilor unde peste 7.000 de persoane au participat. Târgul de Fete de pe Muntele Găina, sărbătoare populară în aer liber , târgul cuprinzând spectacole de muzică uşoară şi populară, petreceri, focuri de tabără şi focuri de artificii.

Târgul a debutat sâmbătă în comuna Avram Iancu, unde a avut loc o paradă a portului cu sute de participanţi îmbrăcaţi în  costume populare tradiţionale atât din zona Ardealului, cât şi din alte zone ale ţării. Deschiderea oficială a celei mai mari sărbători din România a fost făcută de tulnicăresele din Avram Iancu, tulnicul fiind un simbol al Ţării Moţilor, dar şi al Târgului de Fete.

Organizat de Consiliul Judeţean Alba, Târgul de fete de pe Muntele Găina datează de aproape două secole şi conform tradiţiei, are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.

Programul pregătit de organizatori a fost divers şi pentru toate gusturile şi pentru toate vârstele, din care nu a lipsit expoziţia meşterilor populari, spectacol folcloric, discotecă în aer liber, finala concursului “Cultură pentru cultură” şi foc de tabără şi artificii pe Muntele Găina. De asemenea, se anunţă şi concerte cu trupele Voltaj și Today, dar şi recitalurile Leontinei Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu, Nicolae Furdui Iancu, Traian Jurchelea, Dumitru Fărcaş, şi Ansamblurile Folclorice prezentate de judeţele: Alba- Ansamblul folcloric al judeţului Alba (coord. Alexandru Pal); Cluj – Ansamblul ,,Dor Transilvan,, (coord. Tiberiu Groza); Hunedoara – Ansamblul ,,Mureşul,, din Ilia (coord. Radu Jurca); Bihor – Ansamblul de la Şuncuiuş (coord. Livia Ianc); Arad – Ansamblul ,,Doina Mureşului,, (coord. Nistor Viorel); ,,Hora de la Rusca,, prezentată de grupul de dansatori din Turnu Roşu.

Cei prezenţi s-au mai putut delecta cu Festivalul-concurs ,,Cultura pentru Cultură,, – unde au participat câştigătorii locurilor I din toate zonele de la toate secţiunile, evoluând pe zone, respectiv: zona Blaj; zona Sebeş; zona Ocna Mureş; zona Munţii Apuseni.

De asemenea a avut loc un recital al Ansamblului Folcloric al Judeţului Alba cu soliştii Roxana Reche, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ şi Cătălin Haşa.

Târgul de Fete de pe Găina este menţionat prima dată în anul 1816, dar se pare că este mult mai vechi. Potrivit unor relatări istorice, la Târgul de Fete au participat, în decursul timpului, personalităţi importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică, Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”.
Au existat mai multe legende cu Muntele Găina, iar una dintre acestea ar fi cea pe care v-o istorisim: „Se spune că aici locuia o crăiasă care se transforma în găină şi  făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur. Moţii se mirară cât se mirară, şi-au început s-o ocrotească, să-i închine cântece. În tot timpul anului ea rămânea acolo sus fără să poată fi văzută, dar o dată pe an, de Sfântu Ilie, când moţii obişnuiau să se întâlnească laolaltă şi cu acest prilej tinerii se cunoşteau între ei şi se formau cununiile. Atunci găina noastră, curioasă din fire, cobora din cuibul ei nevăzut, aşa cam până la Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transformă într-o zână fermecătoare. Se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi îl oferea acestora pentru fericire şi viaţa lungă. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc, Muntele Găina.

Dar nu toţi oamenii erau la fel, erau unii care vroiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântu Ilie, câţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol pentru că nu era cu putinţă pentru un om obişnuit să-l dibuiască, şi au luat toate ouăle de aur din cuib. Odată reîntoarsă la cuib şi văzând cele petrecute zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană. Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii şi încrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zâna fermecată va coborî din nou …”

Bătrânii însă povestesc că pe Muntele Găina nu s-au vândut fete niciodată, fiind vorba de altceva: o sărbătoare a tuturor moţilor, în care tineri, fete şi băieţi, joacă, petrec, cântă, fac cunoştinţă feciorii cu fetele din locuri depărtate, pentru ca apoi, mulţi din ei să se căsătorească.

În ziua de azi Târgul de Fete de la Muntele Găina nu mai are acelaşi scop, însă tradiția se păstrează iar moții, împreună cu invitaţii sau turişti de pe alte meleaguri, ies an de an în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie sus pe munte, unde petrec, paticipă la concursuri şi admiră sau chiar duc cu ei acasă un suvenir din creațiile meşterilor pupulari. Pregătirile pentru sărbătoare se realizează cu câteva zile înainte, iar plecarea spre munţi are loc în jurul orei patru dimineaţa. Deschiderea evenimentului se face de către vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, urmând apoi programul artistic al participanţilor. Deși această manifestare etno-culturală a fost atestată documentar în anul 1816, ea are probabil o vechime mult mai mare.

Stejărel Ionescu

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media