Adevăruri despre Arsenie Boca

„Am vrut să mă fac aviator. Dar ca să intru la Cotroceni la şcoala de aviaţie îmi trebuiau bani mulţi şi mama nu avea de unde să-mi dea nici dacă-şi vindea casa. Singura şcoală unde urma să primesc bursa a fost la teologie. Şi cu toate că eram un copil credincios de mic nu m-am simţit vrednic să mă fac preot. Mama voia să mă însoare. Mama mea, Creştina, avea ochii albaştri, ea m-a hărăzit din pântecele ei să mă fac preot”, relata Arsenie Boca.” 

Dar neavând bani nu a avut acest noroc şi atunci a ales o altă cale mult mai înţeleaptă, călugăria. Aflaţi acum o ciudată întâmplare din timpul vieţii acestuia. Această întâmplare a fost relatată de cei care l-au cunoscut pe  Arsenie Boca, care vorbeau despre dispariţiile lui încă din tinereţe. Una dintre acestea ar fi din  lagărul de muncă de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, pentru a asista la înmormântarea mamei sale. Se spune că acesta ar fi cerut o învoire de câteva ore pentru a merge la înmormântarea mamei sale însă a fost refuzat. Cu toate că a fost cu stricteţe păzit acesta a reuşit să evadeze şi chiar a fost văzut la înmormântarea mamei sale de mulţi dintre cei prezenţi care i-au confirmat prezenţa. Cu toate acestea , Arsenie Boca a mărturisit de nenumărate ori , că voia să se îndepărteze de mama sa, pentru a o obişnui cu dorinţa sa de a se călugări.

Arsenie Boca s-a născut în 1910, în Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara, fiind fiul unui cizmar din sat, Iosif, şi al Creştinei, o tânără casnică, atunci în vârstă de doar 18 ani. Iosif şi Creştina s-au căsătorit cu un an în urmă, iar în vremea în care Creştina fusese însărcinată, soţul ei părăsise ţara, pentru a lucra în Statele Unite ale Americii. În această perioadă ea l-a  născut pe Zian (Arsenie Boca), într-o căsuţă de pe Dealul Bujoara, de la marginea satului Vaţa de Sus. Trei ani mai târziu, Creştina a născut din nou, o fetiţă, care însă a murit înainte de a împlini un an. La câţiva ani după revenirea în ţară a lui Iosif, părinţii copilului Zian Boca au decis să se despartă, din motive necunoscute. Divorţul dintre cei doi a fost înregistrat în anul 1922.

După divorţ, Creştina nu a stat prea mult singură, aceasta  recăsătorindu-se în satul Hălmagiu, sub numele Dărău şi acolo va trece la Domnul pe 6 decembrie 1951. Tatăl duhovnicului a murit la scurt timp după ce a divorţat de Creştina, cel mai probabil în anul 1925. Părintele Arsenie Boca a relatat în mai multe rânduri că vroia să fie uitat de către mama sa. O mărturie este prezentată chiar în autobiografia pe care a scris-o în arestul din Râmnicu Vîlcea, în 1945. În declaraţia dată anchetatorilor, ieromonahul afirma că voia să rupă treptat legturile cu mama sa pentru ca aceasta să accepte mai uşor decizia sa de a se călugări.

„În cursul teologiei mi-am vândut casa părintească spre a-mi putea continua studiile. Eram şi bursier. Mamei nu i-am cerut niciun ajutor şi nici nu mă înduram. În timpul teologiei mi se lămurea frumuseţea chipului vieţuirii călugăreşti şi doream să mă instruiesc, pe cât puteam, mai temeinic, cu deosebire în latura mistică a vieţii. Cu prilejul acela aveam următoarele note caracteristice: deprindeam pe mama cât mai fără mine şi cât mai fără corespondenţă, ca oarecum să mă uite şi să nu-i vie greu când va afla că m-am călugărit”, se arată în documentul păstrat în Arhivele CNSAS.

Creştina îşi dorea ca fiul ei să se căsătorească

O altă istorisire a călugărului despre mama sa a fost scrisă în vremea pe care acesta o petrecuse în monahia de pe Muntele Athos. În primăvara anului 1939, părintele Arsenie Boca, pe atunci un tânăr diacon cu numele Zian, fusese trimis în călugărie pe Muntele Athos, de către Mitropolitul Nicolae Bălan. În cele trei luni petrecute în „grădina maicii Domnului”, cum este numită monahia de pe muntele Athos, Arsenie Boca a muncit la construirea treptelor spre schiturile şi peşterile călugărilor şi s-a ocupat de copierea manuscriselor Filocaliei. Într-o seară, relata acesta, le-a povestit călugărilor despre mama sa, Creştina, care nu îl voia călugăr, ci om însurat.

„Am vrut să mă fac aviator. Dar ca să intru la Cotroceni la şcoala de aviaţie îmi trebuiau bani mulţi şi mama nu avea de unde să-mi dea nici dacă-şi vindea casa. Singura şcoală unde urma să primesc bursa a fost la teologie. Şi cu toate că eram un copil credincios de mic nu m-am simţit vrednic să mă fac preot. Mama voia să mă însoare. Mama mea, Creştina, avea ochii albaştri, ea m-a hărăzit din pântecele ei să mă fac preot”, relata Arsenie Boca.

Călugărul le povestea însoţitorilor săi că nu mai păstrase legătura cu ea.

„Acum mi-am adus aminte de ea, că nu i-am scris de peste un an de zile. I-am spus că vreau să mă călugăresc şi s-a supărat. Nu-i mai scriu pentru că vreau să o învăţ să uite de mine”, relata Arsenie Boca, amintind dialogul purtat cu doi călugări, pe muntele Athos.

Apariţia miraculoasă la înmormântarea mamei

În afara relatărilor părintelui Arsenie Boca, despre mama sa, cu care ar fi rupt legăturile definitiv după intrarea în călugărie, Creştina mai apare într-o serie de istorisiri, culese de autorii volumelor biografice despre Arsenie Boca. Unii dintre cei care susţin că i-au fost apropiaţi duhovnicului au afirmat că acesta ar fi fost prezent la înmormântarea mamei sale, din iarna anului 1951, într-un mod miraculos.

„Când era la canal, părintele muncea din greu şi îşi depăşea întotdeauna norma şi era foarte apreciat de cei care îl păzeau. Odată a terminat mult mai devreme norma şi a zis celui ce-l păzea: „Îmi dai voie să mă odihnesc puţin?”. Acela l-a lăsat să se odihnească. A văzut apoi că trece o oră, trec două şi au intrat în panică cei cel păzeau pe Părintele. L-au căutat şi nu l-au găsit nicăieri, le era frică de faptul că, fiind pedepsiţi pentru neatenţie, o să intre în locul lui. La un moment dat, Părintele a apărut şi i-a zis paznicului: „Ti-am cerut voie să mă odihnesc, mi-ai dat voie, de ce m-ai mai căutat?” Dar l-au chestionat paznicii mai în amănunt şi până la urmă părintele a spus că a fost la înmormântarea mamei sale! Sau interesat şi într-adevăr la orele acelea părintele fusese la înmormântare!”, susţin autorii volumului „Mărturii din Ţara Făgăraşului despre părintele Arsenie Boca”. Creştina a fost înmormântată în cimitrul satului Hălmagiu.

Stejărel Ionescu

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media