Cobza în patrimoniul UNESCO

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea elementului „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, nominalizare comună a României și Republicii Moldova, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.

Decizia a fost adoptată în cadrul Reuniunii Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi – India, în perioada 8 – 13 decembrie, unde au fost analizate 54 de nominalizări ale unor elemente de patrimoniu cultural imaterial propuse de state membre UNESCO pentru înscrierea pe această renumită listă.

Decizia de înscriere a cobzei a fost adoptată la 10 decembrie 2025, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Documentul a fost înmânat delegației României de către Fumiko Ohinata, Secretara Convenției UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Reprezentanții celor 24 de state membre ale Comitetului Interguvernamental au decis prin consens, ca dosarul „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, elaborat în comun de Ministerele Culturii din cele două țări mai sus menționate, să se numere printre elementele de patrimoniu acceptate în acest an pentru includerea în Lista reprezentativă.

România și Republica Moldova au demonstrat membrilor Comitetului că acest instrument tradițional este creator de repertoriu muzical transmis din generație în generație, devenind, astfel, un simbol identitar cu rezonanță universală, capabil să îmbogățească patrimoniul cultural al umanității și să stimuleze creativitatea umană prin vitalitatea și valoarea sa comunitară.

Înscrierea în Lista Reprezentativă subliniază valoarea artistică și culturală a cobzei, precum și rolul său social. Făurită de meșteri locali, folosită ca instrument muzical de bază, alături de vioară, în comunități rurale și urbane, de interpreți din generații diferite, cobza contribuie la coeziunea comunitară, la transmiterea intergenerațională a repertoriului muzical tradițional și la consolidarea identității culturale. Faptul că din ce în ce mai multe femei și fete cântă la acest instrument marchează și o evoluție semnificativă în ceea ce privește egalitatea de gen și diversitatea în domeniul artistic.

Ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu a evidențiat această dimensiune în intervenția sa: „Mult timp considerat un domeniu aproape exclusiv masculin, cântatul la cobză a cunoscut, în ultimele decenii, o transformare remarcabilă. Tot mai multe femei îmbrățișează acest instrument, transformându-l într-un spațiu în care creativitatea se dezvoltă, identitatea se reinventează și libertatea artistică își găsește noi orizonturi.”

Prin includerea patrimoniului cobzei în lista sa Reprezentativă, UNESCO contribuie la creșterea vizibilității internaționale a acestui element și la susținerea eforturilor de salvgardare și transmitere. Decizia întărește, totodată, încrederea practicanților și sporește recunoașterea tehnicilor și cunoștințelor specifice „cobzăritului”, oferind un cadru favorabil pentru interpretare, educație, cercetare și dezvoltare artistică.

Cobza este al cincilea element înscris împreună de către România și Republica Moldova în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, unde mai figurează Mărțișorul, Colindatul în ceată bărbătească, Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței și Artă cămășii cu altiță.

Delegația României a fost condusă de ambasadoarea României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, și a inclus-o și pe Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. La reuniune a participat și deputatul Maricel Popa, reprezentant al Iașiului, unul dintre centrele majore ale geografiei simbolice care constituie baza dosarului înscris azi la UNESCO.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media