Euromontana salută liniile directoare elaborate de Comisia Europeană

Noua Strategie europeană pentru biodiversitate pentru 2030, prezentată în mai 2020, stabilește noi obiective pentru protecția biodiversității în Uniunea Europeană.

Printre aceste obiective, strategia stabilește ținta de a atinge 30% din terenurile protejate (o creștere de 4% față de 2020) și 10% din ariile strict protejate (față de 3% în 2020). Voința Comisiei Europene de a proteja în continuare zonele de mare valoare ecologică și vulnerabile în fața schimbărilor climatice are un impact asupra teritoriilor montane, având în vedere că 43% din zonele Natura 2000 sunt de exemplu,  situate în prezent,  în zone muntoase.

communication-annex-eu-biodiversity-strategy-2030_en

Cum vor fi selectate aceste noi arii protejate, ce activități vor fi permise în zonele strict protejate și care vor fi implicațiile pentru oamenii de munte? Câteva răspunsuri sunt disponibile în documentul publicat la 28 ianuarie 2022 de Comisia Europeană, care oferă orientări statelor.

Ce este și ce nu este permis în zonele strict protejate?

Cele 10% din ariile strict protejate sunt un subset al țintei de 30% arii protejate, ceea ce înseamnă că ariile strict protejate vor aplica condițiile de conservare aplicabile ariilor protejate, precum și măsuri suplimentare și mai restrictive de conservare. Potrivit Comisiei Europene, aceste arii strict protejate trebuie să fie teritorii „deosebit de bogate în biodiversitate și trebuie lăsate neatinse de activitatea umană”.

Totuși, în aceste așa-numite „zone de neintervenție”, unele activități limitate ar trebui să rămână autorizate,  dacă nu interferează cu procesele naturale sau dacă le intensifică. Astfel de activități includ: Cercetare științifică, Prevenirea dezastrelor naturale (cum ar fi măsurile de prevenire a incendiilor, cum ar fi acțiunile care vor fi realizate prin proiectul nostru Orizont 2020 FIRE-RES),Controlul speciilor exotice invazive, Activități și instalații non-intruzive, Activități recreative non-intruzive și strict controlate. În opinia Comisiei Europene, astfel de activități ar trebui totuși să fie în conformitate cu obiectivele de conservare ale zonei și ar trebui să facă obiectul unei evaluări de la caz la caz, Cositul sau pășunatul pajiștilor este recunoscut de Comisia Europeană ca o intervenție umană care contribuie la conservarea și îmbunătățirea habitatelor. Cu toate acestea, orientările subliniază, de asemenea, că pășunatul ar trebui permisă dacă este limitată la intensitatea necesară pentru conservarea pajiștilor în cauză. Acest lucru subliniază importanța gestionării durabile a pășunilor, așa cum a demonstrat proiectul LIFE OREKA MENDIAN în broșura și recomandările sale de bune practici.

Euromontana salută liniile directoare elaborate de Comisia Europeană și se bucură de faptul că zonele strict protejate nu interzic orice activitate umană. În multe zone montane, absența activității umane precum păstoritul ar duce la o tendință de resălbăticie care ar putea deteriora habitatele și speciile locale și ar putea duce la pierderea serviciilor ecosistemice (prevenirea avalanșelor sau căderii pietrelor, captarea carbonului, de exemplu).

În plus, munții rămân bogați în biodiversitate și peisaje. Prin urmare, este esențial ca comunitățile locale și vizitatorii să se poată bucura de peisajele lor fără a provoca daune mediului. Unele zone montane se confruntă cu provocări speciale, cum ar fi turismul excesiv, care poate afecta reproducerea speciilor, conservarea habitatului și eroziunea solului. Euromontana salută astfel posibilitatea unor activități recreative limitate și controlate în zone strict protejate. Orientările Comisiei Europene rămân totuși recomandări neobligatorii pentru statele membre. Prin urmare, Euromontana solicită statelor membre să acționeze în cooperare cu autoritățile regionale  și cu comunitățile locale,  pentru a defini aceste noi zone protejate și strict protejate,  pentru a evita orice conflicte în utilizarea acestor terenuri.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media