Impunerea voinței și controlul personal vor fi PEDEPSITE CU ÎNCHISOAREA. La fel și urmărirea, amenințarea verbală, șantajul și altele

Violența psihologică în relațiile de familie și în cele de concubinaj va fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu o amendă, potrivit Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violentei în familie. Actul a fost pus recent în dezbatere publică, de către Ministerul Muncii, și acesta prevede numeroase modificări la materia combaterii violenței domestice, un fenomen îngrijorător în România.

Totuși, pentru ca prevederile să poată intra în vigoare, proiectul trebuie să treacă atât de Guvern, cât și de Parlament, să obțină aprobarea prin decret de către președintelui României și să fie publicat în Monitorul Oficial.

„Violența psihologică exercitată în condițiile prevăzute la art. 4 lit. b) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă, după caz, cu posibilitatea transformării pedepsei în ore de muncă în folosul comunității”, potrivit proiectului.

Tratarea separată a violenței psihologice domestice ca faptă penală va fi o noutate pentru Legea nr. 217/2003. În acest moment, legea prevede o explicație pentru ceea ce presupune violența psihologică (ca formă de violență domestică), însă chiar și aceasta va cunoaște unele detalieri, dacă proiectul de lege va intra în vigoare în această formă.

Concret, noua definiție a violenței psihologice va fi următoarea, potrivit proiectului: „impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar; Amenințarea este o formă de violență psihologică”, potrivit Avocatnet.ro.

Practic, se vor introduce în sfera violenței psihologice și supravegherea victimei, telefoanele de hărțuire, dar și amenințarea victimei. Celelalte aspecte ale ale agresiunii psihologice se regăsesc și la acest moment în lege.

Cei protejați de prevederile acestei legi sunt atât membri de familie, cât și persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, inclusiv foști concubini. O modificare importantă pe care o propune acest proiect de lege (subliniată, de altfel, de către Curtea Constituțională, într-o decizie recentă) este renunțarea la cerința conviețuirii victimei cu agresorul.

Pentru cel care stabilește dacă e vorba de violență domestică va fi irelevant dacă agresorul locuia împreună cu victima sau nu, potrivit modificărilor care vor intra în vigoare. „Violența domestică se manifestă în familie, între parteneri intimi sau între foști parteneri indiferent dacă aceștia împart sau nu împart un domiciliu comun”,scrie în proiect.