În România consumul de gaze din 2023 a fost cel mai mic din ultimele decenii 

Miniștrii energiei au avut la începutul lunii martie, un schimb de opinii pe tema securității în aprovizionarea cu energie și demersurile de pregătire pentru iarna 2024-2025. 

Ei au ajuns la un acord politic pe marginea propunerii Comisiei Europene pentru o Recomandare a Consiliului de continuare a măsurilor de reducere voluntară a consumului de gaze naturale în UE pentru încă 12 luni.

Pentru România, consumul de gaze din 2023 a fost cel mai mic din ultimele decenii, pe fondul închiderii aproape totale a marilor capacități industriale din chimie, siderurgie, metalurgie.

Consumul de gaze a fost de 9,6 miliarde de metri cubi în 2023, cel mai mic nivel din ultimii zece ani cel puțin. În acest moment, consumul de gaze al României este mai mult susținut de populație, prin termie și centralele individuale, nu de industrie, o situație complet inversă celei unei economii sustenabile.

În marja reuniunii, a avut loc de asemenea o ședință de coordonare cu statele din Alianța Nucleară, ocazie cu care a fost adoptată o declarație privind recunoașterea rolului energiei nucleare în decarbonizare și analiza instrumentelor de finanțare ale UE care ar putea fi utilizate sau reconfigurate pentru a permite accelerarea proiectelor nucleare (capacități mari dar si reactoare modulare mici). Comisia Europeană a informat miniștrii energiei asupra progreselor realizate de statele membre în atingerea obiectivelor climatice pentru anul 2030, cu accent pe actualizarea planurilor naționale energie-climă. Reprezentanții statelor membre reuniți în Consiliu au indicat sprijinul pentru continuarea demersurilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin reducerea dependenței de Rusia (în linie cu obiectivele planului REPowerEU), realizarea tranziției către energia regenerabilă și cea cu emisii reduse de carbon, valorificarea surselor indigene de gaze naturale, investiții în infrastructura de gaze naturale și cea energetică, implementarea unor soluții inovative precum baterii, stocare, hidrogen.

Ministerul Energiei a primit aprobarea Comisiei Europene pentru schema de finanțare a contractelor pentru diferență: trei  miliarde de EUR pentru proiecte de 5000MW energie solară și eoliană.

Aceste fonduri vor veni din Fondul pentru Modernizare. 5000MW energie verde reprezintă cea mai mare investiție pentru tranziția energetică a României. Prin contractele pentru diferență, în urma unei proceduri competitive publice și transparente, se va fixa prețul de vânzare a energiei electrice generată de aceste investiții pentru următorii 15 ani.

Analizând dependența de importurile de gaze în ultimii cinci ani în funcție de canalele de transport arată că au scăzut puternic cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de patru  ori, dar au crescut de trei  ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL și de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea se remarcă că a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte.

Singura reducere a dependenței de importuri o putem observa pe piața produselor petroliere, unde a scăzut dependența Europei de importuri cu cca 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul creșterii obligației de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât și datorită mașinilor hibrid și a celor electrice. De aseemenea este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenței față de un produs energetic din Rusia, practic dependența față de Rusia scăzând de șase ori.

Dependența față de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor și a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenței de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta reducânduse cu doar 6%.

Analizând dependența diferitelor țări față de importurile de energie vedem că țările insulare se găsesc în topul țărilor dependente de energie, iar la polul opus sunt România (a 4 cea mai puțin dependentă țară din UE), înainte de Suedia, Estonia și Islanda.

 România este cea mai puțin țară dependentă de gazele de import și a doua cea mai puțin țară dependentă de importul de produse petroliere.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media