Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

În ziua lui Sfânt Ilie mergem sus la munte, la Nedeia din Poiana Muierii

Nedeia din Poiana Muierii, din munții Parâng îi va aduna și în acest an, pe păstorii din cele patru județe, unde, încă se mai păstrează, nealterată, tradiția creșterii oilor și transhumanța. Neamul românesc este o comunitate de sânge, tradiţii, spaţiu şi destin.

Niciunde nu regăsim de exemplu, urma dacilor precum în aceste tradiții românești, de a prepara laptele și produsele tradiționale, decât acolo sus, în vîrf de munte, în care, putem citi încă, demnitatea şi vigoarea neamului nostru.

Iar tradiţiile populare sunt ADN-ul unui popor sănătos spiritual, sunt chiar mai mult decât o seamă de virtuţi, este calea prin care să ne redescoperim demnitatea, prin care, să ne afirmăm valoarea şi prin care, să stăm cu capul sus.

Un neam ca al nostru, care deţine o asemenea comoară, nu are voie să fie umil şi aplecat, indiferent de cum ne-ar dori unii, sau alţii.

Nedeia din Poiana Muierii va începe și anul acesta cu sjujba religioasă ținută sus, la troiță, de un sobor de preoți, pe locul în care, în anul 1947, ciobanii, s-au bătut între ei , pentru o femeie. Au rezultat doi morți, bătăușii au înfundat pușcăria pentru ea… femeia, tot ea…

Acolo sus, în imediata apropiere a Drumului Regelui, la nici trei kilometri, pe unde, acum peste 2000 de ani, au mărșăluit și armatele romane, în drumul lor către cetatea dacilor- Sarmisegetusa și Munții Orăștiei- Șureanu.

Numele de „Poiana Muierii” are și el trimiteri legendare, amintind când de o frumoasă „strigoaică” a locului, găsită moartă, când de locul în care, femeile s-au strâns ca niște amazoane pentru a-și elibera bărbații luați la oaste de către turcii invadatori pe la Câmpul lui Neag.

Dar mai precis, ar fi să dăm crezare acelui obicei legat de nedeia respectivă prin care, locuitorii din varii ținuturi mărginașe, își găseau aici jumătatea, așa cum se întâmpla și la Nedeia care are loc pe Muntele Găina, „Poiana Muierii” fiind așadar un loc de întemeiere al căsătoriilor, locuitorii stabilind astfel legături între ținuturi montane, mai apropiate sau mai îndepărtate.

Iată și cam ce rol de liant etnic aveau nedeile organizate pe platouri muntoase, adunând locuitori dintr-o parte și alta a lanțului carpatic, sărbătorile pastorale devenind de socializare și schimburi ale căror obârșie, se pierd mult, în negura vremurilor.

Pe lângă nedeile „din vatra satului” deloc puține, începând de la Jieț, Maleia, Paroșeni, Merișor, Petroșani, Răscoala, Sălătruc, Lupeni, Dealul Babii, Uricani, Crivadia, Plopi, Bănița, trebuie să le nominalizăm, și pe cele care aveau loc în munți: Șureanu, Tulișa, Retezat, Lotru, Parâng, între care se află și cea de la Poiana Muierii, etc.

Evenimentul va cuprinde pe lângă slujjba religioasă și o frumoasă nedeie câmpenească. Accesul către poiană se poate face cu o mașină, dar cu gardă mai înaltă, de pe șoseaua Transalpina, de la Obârșia Lotrului spre Oașa-Șugag. Important este să aveți și haine mai groase, pentru că sus în munte vremea este schimbătoare.

În cadrul programului artistic vor urca pe scenă îndrăgiții “Găbudenii”: Viorel, Lilioara, Sandu, Ilie, Marcel, Ioana Moldovan, Andreea Pongrațiu, Antim Radu și Doriana Oltean, alături de Ansamblul „Dorul Munților” din Săsciori.

Evenimentul va fi întregit de prezența unor ansambluri și interpreți renumiți: Ansamblul folcloric Nedeia din Novaci, Ansamblul folcloric Junii Petrileni, Ansamblul Miorița Vaideeni, Elevii Școlii de Artă Vaideeni (dansuri, soliști vocali și instrumentali), Fluierași din Sugag-Alba, Asociația Culturală Lirica, Asociația Culturală Rapsodia Munților Petroșani, interpreta Roxana Vulcu.

Evenimentul este organizat de: Consiliul Local și Primăria Orașului Petrila, Asociația crescătorilor de animale din Muntele Șterminosu și Poiana Muierii, Parohia Ortodoxă Petrila-Cimpa, păstorită de pr. Florin Vîlcea și Schitul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din Poiana Muierii. Toți invitații vor putea degusta tradiționalele bucate, care sunt pregătite de ciobani, la astfel de evenimente.