PEȘTERA IALOMIȚEI- ISTORIC

 

 

Update 7 decembrie 2015:

Mai jos puteti urmari cateva din imaginile realizate de redactia Oficial Media in acest weekend la Pestera Ialomitei. Pentru mai multe imagini si informatii despre acest monument al naturii urmariti seria de articole Oficial Media dedicate Pesterii Ialomitei si Misterele Bucegilor.

Nu există nici o galerie selectat sau galeria a fost șters.

ISTORIC

Aceasta pestera, cunoscuta si sub numele de Pestera Schitul Ialomitei, Pestera Schitului sau Pestera Ialomicioarei, a fost vizitata inca de la inceputul secolului al XVI-lea. Prin anul 1500 în Peștera Ialomiței trăiau adevăraţii pustnici ai ţării, într-un mod neorganizat. Aflând despre ei, domnitorul Ţării Româneşti, Mihnea Voievod, le-a dăruit muntele Obârşia, împreună cu împrejurimile din jurul actualului schit, o suprafaţă de peste 30 de hectare de pământ.

Se crede ca Mihnea Voda (cel Rau) s-a adapostit un timp aici in pribegia sa spre Transilvania (1510). In secolul al XVIII-lea, calugarii-Manastirii Sinaia intemeiaza un mic schit sub bolta de la intrarea in pestera (distrus de un incendiu in 1962). Prima mentiune bibliografica este facuta de I.Kleinlauf in 1793, intr-o lucrare care trateaza despre pesterile din Transilvania.

Legenda spune că, însuşi Sf. Andrei, întemeietorul credinţei ortodoxe la români, s-ar fi refugiat o perioadă în peşteră.

Schitul construit în sec. XVII de călugării manăstirii Sinaia (distrus de un incendiu) l-a impresionat puternic pe călătorul englez John Padget, prin sălbăticia şi pitorescul locului.
El relatează că după spusele bătrânilor călugări, peştera merge preţ de multe zile prin munte, deşi pe atunci nu se cunoştea decât Grota lui Mihnea Vodă.

“Societatea carpatina’ din Sinaia executa lucrari in 1896 menite sa usureze accesul in galeriile mai indepartate ale pesterii prin largirea zonei Pasajul.

Prima descriere completa a pesterii o dau I. Pdpovici-Hateg si I.Singeorzan in 1897. In aceasta perioada, Pestera Ialomitei se bucura de o adevarata celebritate, fiind considerata cea mai mare din “Principatele Romane’. Primele cercetari speologice sint efectuate de M. Serban si I. Viehmann in 1953, cind se executa si primul plan de detaliu al galeriilor, impreuna cu o sumara descriere, acest plan a fost publicat de I. Viehmann si colab. in 1974.

Pana in acel an cercetatorii pesterii vizitasera numai partea din fata, grota Mihnea-Voda. Calugarii de la schit stiau insa ca dincolo de stramtoare mai sunt si alte sali, cu stalactite, stalacmite, draperii etc. Ei patrunsesera pe timp secetos, ori iarna, cand apele secau.

Arheologul (si poetul) Cezar Boliac, care facuse doua vizite la schit in 1845 si 1870, aude de la calugari de existenta celorlalte incaperi ale pesterii si isi propune sa patrunda in ele.

,,Mana de lucru” recrutata a fost impresionanta: 30 de lucratori angajati, notabilitati ale vremii din Bucuresti, Targoviste si Pucioasa, plus un taraf de lautari. S-a sapat un sant de la gura pesterii pana la stramtoare, apoi apa s-a scurs si santul a fost adancit. Dupa 7-8 ore de lucru, Cezar Boliac, insotit de sase persoane cu faclii, a trecut in salile dinspre fundul pesterii si prin cateva cotloane laterale.

Lungimea totala a galeriei principale, pana la Altar, aste de 400m, cu o denivelare pozitiva de 60m.

In prezent Pestera Ialomitei a fost reabilitata prin proiectul ”Reabilitarea și modernizarea infrastructurii tehnice pentru creșterea potențialului turistic al peșterii Ialomiței din masivul Bucegi, județul Dâmbovița”, proiect derulat de Consiliul Județean Dâmbovița prin Programul Operațional Regional (POR) 2007 – 2013, în valoare de 6.415.654 lei, din care 4.625.710 – valoare eligibilă.

Proiectul a fost implementat în cadrul Programului Operațional Regional 2007 – 2013 și a urmărit dezvoltarea durabilă a zonei montane din județul Dâmbovița prin creșterea gradului de atractivitate turistică a Peșterii Ialomiței.

Pe data de 25 iulie 2015 a avut loc inaugurarea și redeschiderea Peșterii Ialomița. Mai multe detalii si galeria foto de la acest eveniment puteti vedea AICI.