Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Prostituția în Grecia Antică a fost o instituție cu mai multe fațete

Prostituția în Grecia antică a fost o parte integrantă și bine documentată a vieții de zi cu zi.

Departe de a fi marginalizați, lucrătorii sexuali din societatea greacă antică variază de la sclavi la lucrători independenți care puteau obține avere și statut, iar rolurile lor erau profund împletite cu țesătura culturală, economică și chiar religioasă a vieții grecești.

Prostituția în Grecia antică a fost un fenomen stratificat care acoperea o varietate de funcții:

Pornai: Cea mai joasă clasă de prostituate erau în mare parte sclave. Acești lucrători sexuali operau în bordeluri care erau adesea deținute de proprietarii bogați de sclavi și erau obișnuiți în porturi sau alte centre comerciale. Condițiile pentru pornai erau în general proaste, iar șansele lor de libertate sau avansare erau minime.

Hetaerae: În contrast puternic cu pornai-ul, hetaerae erau tovarăși educați și rafinați care slujeau elita socială. Aceste femei au oferit adesea plăcere intelectuală și conversațională împreună cu servicii sexuale și au putut construi conexiuni influente, să-și întrețină propriile case și să se bucure de un nivel de autonomie necunoscut omologilor lor din clasa inferioară.

Prostituate de stradă: Erau lucrătoare sexuale independente care nu erau sclave sau făceau parte din niciun bordel. Operau independent, solicitau clienți pe străzi și aveau mai mult control asupra profiturilor decât pornai, dar mai puțină securitate și prestigiu decât hetaerae.

Prostituția era legală în Grecia antică și era considerată un serviciu necesar și vital pentru oraș, în special în orașele portuare precum Atena și Corint. Bordelurile plătite de taxe și lucrătorii sexuali ar putea fi o sursă substanțială de venit pentru stat.

Legendarul parlamentar Solon este creditat că a creat bordeluri de stat cu prețuri reglementate. Prostituția implica ambele sexe în mod diferit; femeile de toate vârstele și bărbații tineri erau prostituate, pentru o clientelă predominant masculină. A făcut asta ca măsură de sănătate publică, pentru a stăpâni adulterul.

Cu toate acestea, această recunoaștere juridică nu a conferit respectabilitate profesiei și atitudinile sociale față de prostituate au fost complexe și adesea contradictorii.

Pederastia a fost ceva comun în toată Grecia. Unii istorici susţin că practica îşi are originile în ritualurile de iniţiere doriene. Dorienii, ultimul trib care a migrat în Grecia, sunt adesea descrişi în termeni foarte masculini. Pederastia s-ar fi dezvoltat în Creta, unde bărbatii mai în vârstă ar fi răpit tineri, obicei care s-a răspândit şi pe continent. Diverşi factori au dus la aceasta: nuditatea tinerilor, aşa cum se poate vedea pe vase, camaraderia militară, un anumit tip de educaţie. În Grecia antică, amantul unei femei măritate era pedepsit în public: i se baga o ridiche în anus sau era epilat.

În religia greacă, sexul și fertilitatea au fost celebrate, în special în cultele Afroditei și Dionysos

În Corint, Templul Afroditei era renumit pentru angajarea unui număr semnificativ de servitoare, unele dintre ele s-au dedicat prostituției sacre ca formă de cult. Aceste asociații religioase nu au ridicat însă neapărat statutul social al lucrătorilor sexuali, ci au evidențiat semnificația spirituală a sexualității în cultura greacă.

În literatură, prostituatele grecești puteau fi portretizate ocazional cu simpatie și profunzime, în special în comediile lui Aristofan și în dialogurile lui Platon, unde, uneori apar ca personaje, care oferă o perspectivă filosofică.

Cu toate acestea, cel mai adesea acestea au fost descrise în termeni care le-au consolidat statutul marginal în ierarhia socială greacă.

Filosofii greci aveau opinii diferite asupra prostituției. În timp ce mulți considerau munca sexuală ca pe un rău necesar, filosofi precum Solon au instituit reforme pentru a reglementa și controla industria, sugerând o abordare pragmatică a inevitabilității acesteia.

Prostituția în Grecia Antică a fost o instituție cu mai multe fațete, reflectând complexitatea opiniilor societății asupra sexualității, economiei și ordinii sociale.

De la celebrități curtezane la muncitorii străzii adesea trecuți cu vederea, lumea prostituției grecești a fost o reflectare atât a valorilor, cât și a contradicțiilor societății elene.

Această instituție nu numai că a oferit beneficii economice și a servit funcții religioase, dar a evidențiat, de asemenea, stratificările rigide și dinamica de gen ale societății grecești antice, unde libertatea și respectabilitatea puteau fi la fel de comercializate ca și organismele celor implicați în traficul sexual.