România va avea registere naționale de screening

”Pentru prima dată, România va avea Registre Naționale de Screening,  care unifică raportările din întreg sistemul de sănătate. Este un pas necesar și mult așteptat, prin care aducem ordine, coerență și predictibilitate în prevenția cancerului”, a anunțat  ministrul sănătății Alexandru Rogobete.

Screeningul joacă un rol esențial în prevenirea și depistarea precoce a cancerelor prevenibile la persoanele asimptomatice aflate la risc și în creșterea substanțială a șanselor de tratament eficace și supravietuire a persoanelor diagnosticate cu cancer.

Organizarea acestuia pe baze populaționale reduce incidența și mortalitatea prin cancer timp în care raportarea sistematică a rezultatelor programelor de screening, asigură accesul egal și echitabil pentru toți participanții eligibili, precum și monitorizarea și evaluarea eficacității, cost-eficienței și a calității serviciilor de screening. Screeningul nu este un episod unic de testare, ci un proces de testare sistematică și regulată a tuturor persoanelor din grupul țintă.

Prin urmare, screeningul reprezintă un parcurs care începe prin identificarea persoanelor eligibile pentru screening și include în mod obligatoriu confirmarea diagnostică și tratamentul adecvat.

Serviciile de screening se furnizează structurat, cu participarea mai multor actori ai sistemului de sănătate și ale cărui componente obligatorii sunt: indentificarea populației eligibile, sistemul de invitare/reinvitare, testarea, confirmarea diagnostică și tratamentul leziunilor precursoare sau maligne. Sistemul de informații reprezintă instrumentul prin care se monitorizează calitatea serviciilor de screening și se evaluează impactul acestora.

Primele registre  înființate vor fi:

Registrul Național de Screening pentru Cancerul la Sân

Registrul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin

Registrul Național de Screening pentru Cancerul Colorectal

Proiectul de Hotărâre de Guvern este public și aflat în transparență decizională pe pagina Ministerului Sănătății.

”Screeningul a funcționat fragmentat, prin programe izolate, greu de înțeles și greu de accesat. De astăzi, începem să construim un sistem în care oamenii să știe exact când, unde, de ce și cum pot fi testați.

Strategia va fi structurată pe principalele arii de risc și impact pentru populație: boli cardiovasculare și cerebrovasculare, oncologie, boli rare, neonatologie, sănătate mintală, nutriție, diabet și prevenție stomatologică. Aceste domenii reprezintă nucleul unui sistem modern de prevenție, capacitatea reală de a identifica precoce bolile și de a salva vieți.

Documentul va fi dublat de un Masterplan Național, care va stabili traseul complet pentru fiecare componentă de screening: unde se află centrele, cine lucrează în ele, cum sunt integrate serviciile și care sunt beneficiile directe pentru pacient.

Scopul este simplu: prevenția să devină un proces predictibil, nu o loterie birocratică.

Medicina de familie este pilonul central al acestui sistem. Fără medicii de familie integrați în screening și prevenție, nu putem vorbi despre un model funcțional. Ei sunt primul contact al pacientului cu sistemul, cei care identifică riscul, orientează corect și pot transforma prevenția într-un gest firesc, nu într-o excepție.

România are astăzi resurse reale pentru prevenție. Avem ambulatorii moderne dezvoltate prin PNRR, aparatură nouă și o rețea de servicii în expansiune. Este momentul să trecem de la investiții la utilizare. Încurajez toate spitalele publice care dețin astfel de structuri să le pună efectiv la dispoziția pacienților pentru activități de prevenție și screening.

Modul în care înțelegem și aplicăm prevenția definește maturitatea sistemului medical. Nu putem vorbi despre modernizare sau siguranță pentru pacienți fără un screening organizat, accesibil și adaptat nevoilor reale ale oamenilor. Strategia Națională de Screening și Prevenție se va baza, în sfârșit, pe date reale, nu pe estimări. Avem nevoie de un sistem în care fiecare furnizor de servicii medicale contribuie la imaginea completă a stării de sănătate a populației. Trecem de la estimări la date reale, colectate din fiecare spital, cabinet și centru medical. O singură bază de date, unificată și ușor de accesat. Simplu, clar și organizat. Vom ști în timp real câte persoane participă la programele de screening și care sunt rezultatele, iar politicile publice vor fi construite pe dovezi, nu pe presupuneri. Întreg sistemul de sănătate, public și privat, va raporta aceleași date, în același format, astfel încât să știm exact câți oameni intră în programele de screening și cum evoluează rezultatele. Informațiile ne vor permite să direcționăm corect resursele, acolo unde nevoile sunt mai mari și unde riscurile sunt mai ridicate. Am subliniat mereu un lucru: nu există două sisteme de sănătate, unul public și unul privat. Există un singur sistem, al oamenilor. O singură raportare, o singură bază de date, un singur standard de responsabilitate. Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale. Aici începe responsabilitatea noastră și aici încep schimbările care pot face cu adevărat diferența, ” conchide ministrul Sănătății.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media