Sectorul cu cele mai mari salarii din România

Salariul mediu pe economie a crescut cu peste 300 de lei faţă de jumătatea anului trecut. A ajuns în iulie la aproape 2.400 de lei net, potrivit datelor oficiale.

IT-iştii rămân angajaţii cel mai bine plătiţi din România, cu aproximativ 6.000 de lei pe lună.

Câştiguri frumoase au şi petroliştii: peste 5.500 de lei lunar.

Iar podiumul este completat de cei care lucrează în companiile aeriene, cu o leafă de aproximativ 4.800 de lei.

Dacă ne uităm la coada clasamentului, chelnerii, cameristele şi bucătarii sunt românii cu cele mai mici salarii. Primesc în medie puţin peste 1.400 de lei pe lună.

Şi tot statistica ne mai arată ceva. În timp ce salariile bugetarilor au crescut cu 5,1%, cele din sănătate şi asistenţă socială au crescut cu doar 0,3%.

Salariul mediu net în iulie s-a apropiat, așadar, de 2400 de lei şi marchează o creştere de peste 15% într-un an. Fabulos, economia a mers, există un deficit de forţă de muncă, angajaţii au acum instrumente să solicite bani mai mulţi. Dar în acelaşi timp, să nu uităm că am avut creşteri foarte mari în sistemul public. Iar acestea dau discrepanţe care îl vor costa pe cel din mediul privat. Haideţi să ne uităm la câteva cifre.

Luăm mai multe domenii. În administraţia publică, salariul net a urcat cu31%.

Pe total industrie, creşterea a fost mult mai mică, puţin peste zece la sută.

În construcţii, domeniu care şi-a revenit în zona privată, creşterea e de sub 10 procente.

Chiar şi vedeta pieţei muncii, IT-ul, unde sunt salarii mari și e un deficit masiv de forţă de muncă, avem o creştere procentuală cu o singură cifră.

După cum vedeţi, discrepanţele sunt uriaşe. Şi acum să ne gândim la efecte. Oamenii ăştia ajung să concureze cu veniturile lor pe aceeaşi piaţă a consumului.

Puterea de cumpărare a celor din sistemul public a crescut mult mai mult. Vor face achiziţii mai mari. Cererea împinge preţurile mai sus, asta e regula. Şi la final iese că cel din privat va avea puterea de cumpărare erodată mai mult, deci nivelul lui de trai nu va creşte într-un ritm satisfăcător.

Şi să nu ne gândim că totuşi există o mare masă şi efectele se disipă. Sistemul public este responsabil pentru un sfert din numărul de anagajaţi din ţară, deci sunt destul de mulţi.

Apoi mai avem argumentul vechi că bugetarii trebuiau să recupereze. Deja au făcut. Nu se terminase anul trecut şi studiile firmelor de consultanţă anunţau că veniturile din mediul public pentru poziții similare erau egale cu cele de la privat. Chiar şi pentru sănătate. Tot ce vine în plus este bonus. Şi în acelaşi timp, în dezavantajul anagajaţilor din economia reală. Iar discrepanţele acestea vor continua în anii care urmează, după prevederile legii salarizării unitare.

Nimeni nu spune că bugetarii nu trebuie să beneficieze de salarii mărite. Poate ar trebui să fie mai puţini în unele locuri, dar veniturile trebuie majorate. Însă trebuie să fie ceva care să se mişte coordonat cu mediul privat. Pentru că de acolo vin banii pentru tot, scrie digi24.ro.