”Toţi Românii sunt egali înaintea legei şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice!„

Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toţi Românii sunt egali înaintea legei şi datori a contribui fără osebire la dările şi sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili în funcţiunile publice, civile şi militare. Legi speciale vor determina condiţiunile de admisibilitate şi de înaintare în funcţiunile Statului. Străinii, nu pot fi admişi în funcţiuni publice, de cât în cazuri excepţionale şi anume statornicite de legi.

La 13 iulie 1866, a fost promulgată prima Constituție propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831. Constituția a fost adoptată în timpul regelui Carol I , fiind cea mai longevivă constituție (1866-1923) și cea mai importantă realizare a regimului lui Carol I.

constituc5a3iunea-din-1866

A fost prima constituție elaborată fără concurs străin și fără aprobare externă, devenind un act de manifestare a independenței, făcând abstracție de suzeranitatea otomană și garanția colectivă a celor șapte  mari puteri și proclamând suveranitatea națională

Caracteristicile Constituției din 1866:

– este prima constituție internă românească;

– a fost promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri;

– a fost elaborată după modelul Constituției Belgiene din 1831;

– este un act de factură liberală;

– proclama suveranitatea națională;

– guvernarea era reprezentativă și responsabilă;

– se instituia principiul separării puterilor în stat;

– monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat și era ereditară;

– stabilea libertăți și drepturi cetățenești;

– includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar;

– este prima realizare a lui Carol I,

– a fost considerată una din cele mai democratice constituții din Europa;

– Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în religia ortodoxă;

– Guvernul reprezinta puterea executivă și era condus de primul ministru; împarte puterea executivă cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea      proiectelor legii Parlamentului și punerea în practică a legilor votate de Parlament;

– Parlamentul reprezinta puterea legislativă și era format din Senat și Camera Deputaților structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin “Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris”.

Constituţia din 1866 a consacrat din punct de vedere juridic – pentru prima dată în istoria vieţii statale a ţării noastre – caracterul indivizibil al statului român care din acel moment a primit numele oficial de România

Este de remarcat faptul că la acea dată istorică, ţara noastră se găsea încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman (România plătea tribut curţii otomane la acea dată) şi prin adoptarea şi promulgarea actului fundamental al Constituţiei.

România devine primul stat constituţional din Europa de Eud-Est

Constituţia nu facea niciun de referire la statutul de dependenţă faţă de Poartă şi nici la plata tributului faţă de ea.

O premieră istorică ce a dovedit deschiderea statului român spre un proces de transformare profundă a instituţiilor şi repoziţionării relaţiilor internaţionale pe care statul român le avea, la acea vreme, cu Marile Puteri – noua lege fundamentală a naţiunii române nu facea referire explicită nici la o garanţie colectivă a Marilor Puteri. Constituția din 1866 și-a încetat aplicabilitatea la data intrării în vigoare a Constituției din 1923.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media