Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Un loc plin de spiritualitate și o frumusețe copleșitoare, unde natura și rugăciunea dau slavă lui Dumnezeu, POIANA MUIERII din Munții Parâng

Tradiție seculară, atestată documentar de 600 de ani,  a ciobanilor din Ținutul Momârlanilor și din cel al Poienarilor, nedeia de la stâna din Poiana Muierii, în Munții Șureanu, a adunat și în acest an, mii de  iubitori de tradiție și folclor.

Evenimentul a fost organizat de Composesoratul Obștea Jiană, Parohia Ortodoxă de la Cimpa (Petrila) și de ciobanii de la stâna din Poiana Muierii.

Acest loc este situat pe vechiul drum care urcă din sud de la Dunăre pe Dealul Muierii – Transalpina – Poiana Muierii – Șureanu- Sarmizegetusa și este un loc plin de povești cu faptele și întâmplările petrecute de-a lungul vremurilor.

Acolo sus, în imediata apropiere a Drumului Regelui, la nici trei kilometri, pe unde, acum peste 2000 de ani, au mărșăluit și armatele romane, în drumul lor către cetatea dacilor – Sarmisegetusa și Munții Orăștiei- Șureanu.

Legături vechi ca şi poporul care a locuit în aceste zone

Această nedeie vorbește despre legăturile dintre românii care trăiesc de o parte și de alta a Carpaților, legături care sunt la fel de vechi ca şi poporul care a locuit în aceste zone.

Evenimentul din acest an a început conform tradiției, cu Sfânta Liturghie oficiată în altarul de vară de lângă stână, urmată de un parastas și o rugăciune de mulțumire.

Și tot în apropierea altarului de vară, va fi construită o mânăstire de maici, la peste 1700 metri altitudine, în apropierea granițelor județului Hunedoara cu județele Alba și Vâlcea, iar din punct de vedere administrative va aparține de Petrila, Consiliul Local fiind cel care a atribuit terenul pentru construcția ei. La slujbă au participat mulți credincioși pelerini, veniți din localitățile Văii Jiului și nu numai.

”Am dat în folosință cele patru hectare unde urmează să se construiască mănăstirea de maici și ne bucurăm că aici, continuarea tradiției, în muntele din Poiana Muierii se face și prin această mănăstire. Cred că este de datoria noastră să ducem tradițiile mai departe, pentru că, de sute de ani, aici se întâlneau oamenii. Multumesc organizatorilor, participanților și tuturor ansamblurilor artistice implicate în eveniment” a spus primarul orașului Petrila, Vasilică Jurca.

După Sfânta Liturghie a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru Episcopul Gurie Georgiu și pentru ciobanii care s-au ostenit pe cărările munților, trecuți la cele veșnice.

În cuvântul de învățătură Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul a vorbit despre râvna Prorocului Ilie de a-L face cunoscut pe Dumnezeu cel adevărat și despre lupta neînfricată a acestuia împotriva închinătorilor la idoli.

Preasfinția Sa i-a îndemnat pe cei prezenți să nu se limiteze doar la cele lumești, trecătoare, ci să stăruiască zilnic în citirea Sfintei Scripturi, căci Cuvântul lui Dumnezeu e viu și lucrător.

Ce spun legendele locului

Numele de „Poiana Muierii” are și el trimiteri legendare, amintind când de o frumoasă „strigoaică” a locului, găsită moartă, când de locul în care, femeile s-au strâns ca niște amazoane pentru a-și elibera bărbații luați la oaste de către turcii invadatori pe la Câmpul lui Neag, dar mai precis, ar fi să dăm crezare acelui obicei legat de nedeia respectivă prin care, locuitorii din varii ținuturi mărginașe, își găseau aici jumătatea, așa cum se întâmpla și la nedeia care are loc pe Muntele Găina, „Poiana Muierii” fiind așadar un loc de întemeiere al căsătoriilor, locuitorii stabilind astfel legături între ținuturi montane, mai apropiate sau mai îndepărtate .

Iată și cam ce rol de liant etnic aveau nedeile organizate pe platouri muntoase, adunând locuitori dintr-o parte și alta a lanțului carpatic, sărbătorile pastorale devenind de socializare și schimburi ale căror obârșie, se pierd mult, în negura vremurilor.

Spectacolul artistic a fost  oferit de ansamblurile „Găbudenii” – Viorel Lilioara, Sandu Ilie, Marcel, Ioana, Moldovan, Andreea Pongrațiu, Antim Radu, Doriana Oltean și Ansamblul ”Dorul Munților” din Săsciori, de Ansamblul  folcloric Nedeia-Novaci, Ansamblul  Miorița  Vaideeni și Elevii Școlii de Artă Vaidenii (cu dansuri, soliști instrumentali și soliști vocali), Ansamblul folcloric ”Câmpul Pâinii”, Fluierașii din Șugag Alba, Asociația Culturală Rapsodia Munților Petrila, Ansamblul folcloric Junii Petrilenii din Petrila, Vulcu Alexandra și de artiștii Asociația Culturală Lirica din Petroșani.

Puterea tradiției păstoritului și bucuria întâlnirii la nedeia din munte

Petru Tiric, omul care din 2011 coordonează toate activitățile pastorale ce se desfășoară la strunga petrilenilor din Poiana Muierii, alături de ortacii lui, au oferit tuturor participanților la nedeie, bucate tradiționale, cum numai la munte de pregătesc, spunând că” puterea tradiției păstoritului și bucuria întâlnirii la nedeia din munte, sunt încă priorități pentru noi, momârlanii. E ceva de vis aici, un vis al nostru, al crescătorilor de oi. Primăria și alții care se ocupă și au de gând să facă mănăstirea, fac ceva ce nu pot exprima în cuvinte. Au făcut altarul de vară, că de acolo au început totul. Eu am reparat Troița, că era ruptă și rezemată de un Brad. Am betonat-o și uite că de la asta, la ce s-a ajuns. Au venit poienarii seara, oameni de 87 de ani și ne-au întrebat ce facem? Stână facem! Eu fiind copil, am știut de niște cruci de lemn, acolo, dar timpul le-a distrus, fiind de lemn. Acum va fi visul împlinit: vom avea mănăstire, în acest munte sfânt”.

A fost o sărbătoare a păstorilor, cu respect față de înaintași

Mulțumim și lui Dumnezeu că ne-a dat o vreme frumoasă… și mă bucură faptul că tradițiile și obiceiurile păstorale se păstrează încă vii, pentru că ele, sunt chintesența neamului românesc, trebuie să fie păstrate neștirbite și de tânăra generație.Un popor, ca să existe, trebuie să-și păstreze rădăcinile. Tradiţia este aşadar chiar mai mult decât o seamă de virtuţi, este calea prin care să ne redescoperim demnitatea, prin care să ne afirmăm valoarea şi prin care să stăm cu capul sus. Un neam ca al nostru, care deţine o asemenea comoară, nu are voie să fie umil şi aplecat, indiferent cum ne-ar dori unii şi alţii. Tocmai de aceea, avem nevoie de tradiţii și obiceiuri, ca să ne aşezăm la locul care ni se cuvine şi care nu este mai prejos decât cel al altor neamuri. Ba, chiar dimpotrivă…

foto: Vasile Laurențiu Sorin și A.D.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share