SUREN SHAHVERDYAN - Othello

Scena teatrului Tony Bulandra din Târgoviste va găzdui in weekendul acesta spectacolul Othello, de William Shakespeare, montat în doar patru săptămăni de unul dintre cei mai apreciați regizori armeni din Europa și un prieten vechi al Teatrului Tony Bulandra, Suren Shahverdyan. ”Othello” este al treilea act regizoral pe scena targovișteană semnat de Suren, după ”Hitler in love” si ”Un tramvai numit dorință”. Am fost prezenți în sală la reptiții, așa cum se întâmplă cu fiecare spectacol și am reușit să întelegem într-un timp extrem de scurt că acesta va fi unul din spectacolele cele mai bune montate în ultimii doi ani în Târgovişte. Și asta se datorează faptului că aduce în scenă atentie din punct de vedere cognitiv şi lucrează foarte mult pe cunoaşterea umană şi interumană.

Mai multe detalii despre Suren Shahverdyan si Othello veți regăsi în interviul semnat Oficial Media. Ii multumim lui Valeriu Andriuță, actor si regizor, cel care a tradus textul piesei din limba rusă în română și care a fost puntea de legătură între Suren și actori si, de asemenea, ne-a ajutat să realizăm acest interviu.

Oficial Media: Te-ai îndrăgostit așa de tare de Târgoviște și de Teatrul Tony Bulandra?

Suren Shahverdyan: E un sentiment de dragoste pentru ca deja s-a verificat; este vorba de 10 ani la mijloc şi având foarte mulţi prieteni buni cu care tin legătura, cât şi relația cu acest colectiv care iubeşte teatrul şi unde toți muncesc, îşi fac meseria, da, este vorba într-adevăr de dragoste. De mulţi ani sunt prieten cu domnul Ranin şi îl consider o personalitate teatrală în sensul cel mai adevărat al cuvântului “teatral”. Adică ţine mult la teatru şi practic, domnul Ranin, ajută şi a ajutat la dezvoltarea acestui teatru şi la ridicarea lui la un nivel mai înalt. Intotdeauna teatrul a depins de personalități și de lideri buni în sensul asta, de lideri puternici. Adesea în teatru, ajung oameni la conducerea instituţiei, care nu sunt de-ai teatrului şi îl distrug. Chiar şi în Armenia există cazuri. Din păcate cei care sunt numiti pe criterii politice, ori fac parte, ori sunt legaţi într-un fel sau altul de partidul care e la putere. Asemenea “conducători iubiti” de teatru nu sunt nici măcar buni ca spectatori. Teatrul Tony Bulandra prin prezența domnului Ranin este un caz fericit. A adunat în jurul său oameni care iubesc acest fenomen. Începând cu serviciile tehnice, cei care de fapt nu se văd pe scenă, luminile, sunetul; nici unul dintre cei care fac parte din aceste servicii, nu mi-au reproşat orele târzii de repetiţii şi că ar trebui să plece acasă. Oamenii care fac parte dintr-un colectiv teatral, în general oamenii de teatru, ar trebui să fie un pic altfel şi să se gândească să fie un pic nebuni în sensul bun al cuvântului şi din fericire în Teatrul Tony Bulandra există nebunia asta şi e bine.

Oficial Media: Liviu Cheloiu îl interpretează pe Othello, de-aici ati construit distributia?

Valeriu Andriuță: Au discutat impreuna si le-a placut ideea domnului Ranin, avandu-l pe Liviu. S-au lasat convinşi de concepția pe care o are Suren asupra acestui text și în special versiunea scenică si le-a placut, au acceptat-o…Mai întăi a existat Othello. Dacă în teatru nu-l ai pe Hamlet, nu are rost sa montezi Hamlet. Pornirea a fost de acolo.

Oficial Media: Ce ne spui despre text, este varianta clasică sau ați intervenit asupra lui?

Suren Shahverdyan: Cu textul stăm în felul următor. Eu am venit cu traducerea în rusă a lui Boris Pasternak. Deci e o traducere foarte bună, clară, extraordinar de curgătoare, este un text foarte fain. Şi atunci când l-am confruntat cu cele pe care le aveam noi, traducerile mai vechi românești, cu traducerea în rusă, am văzut că o să fie greu de lucrat la scenă; pentru că varianta românească diferă foarte mult sau variantele pe care le-am avut erau total diferite de ritmul pe care îl are varianta Pasternak. Și atunci am decis să traducem. Valeriu Andriuță este cel care a tradus textul lui Pasternak în limba română. S-a făcut adaptarea, am tăiat foarte mult, am lăsat cam 40% din textul original, poate un pic mai mult, m-am debarasat de foarte mult balast. Totul e exact ca la Shakespeare, am confruntat mereu cele două variante de text, rusă şi română.

Oficial Media: Cum aţi reuşit prin faptul că vorbeşte o altă limbă şi eşti aici ca şi translator să colaboraţi cu actorii? Nu se pierde din mesajul pe care el îl transmite?

Valeriu Andriuţă: Important este că noi, eu și Suren, avem aceeaşi şcoală de teatru. Am făcut studiile la Tbilisi, este aproape de Armenia, aceeaşi metodă de predare, practic sunt niște culturi apropiate, noi ne-am înteles din prima, eu am la bază și studii de regie, fiind și actor, am și o experiență, slava Domnului….ba din contră erau momente în care eu vorbeam şi dupa aia venea Suren îmi spunea şi zic: “deja le-am spus” şi asta denotă că eram pe aceeași undă.

Indiferent de limba în care vorbeşte actorul, el simte dacă e fals sau dacă e corect mesajul pe care trebuie să-l transmită în acel moment acel actor, acel personaj. Atunci el lucrează practic după tonalităţi, după intensităţi, să fie pentru el clar. Suren ştie fiecare replică în rusă când vorbesc actorii în română. Cănd Othello are o replică, Suren ştie deja tonalitatea pe care trebuie s-o obţină de la actor. Este important ca actorul să înteleagă mai degrabă ce are de făcut, decât limba. În general în teatru toată lumea depinde de cineva şi oricine depinde de toată lumea.

Oficial Media: Ce am remarcat la tine, Suren, este faptul că pui mare accent pe simţul auditiv al spectatorului. Actorul cănd țipă, când șopteşte, încât în sală nu vei avea voie nici să te miști, pentru că nu vei mai înțelege ce se întâmplă pe scenă.

Suren Shahverdyan: Trebuie să îl ţii in priză pe spectator tot timpul și să-l faci curios, atent, să-l sperii, să-l îmblănzeşti. Ai două variante: să-ți baţi joc de el și să nu-l bagi în seamă, sau să interacționezi cu el. Încerc să țin tot timpul spectatorul atent şi este foarte important să nu eviţi contactul cu el, să nu-l scapi…

Oficial Media: Prietenia cu oamenii din teatru este singura care alimentează activitatea noastră. Ce am observat în piesa lui Suren, creaţia se adresează, poate fi gustată şi de publicul neavizat dar se adresează și unui public elitist, fini psihologi.

Suren Shahverdyan: Da, nu am făcut această diferenţă între un spectator simplu şi unul avizat. Îi respect pe toţi şi ii iubesc pe toți cei care vin la teatru. Consider că cei care au văzut afişele sunt oameni câștigaţi, spectatori câştigaţi deja. Cu acești spectatori deja poţi să ai un dialog. Mai problematici sunt cei care muşcă la capodopere de genul ”ARUNC-O PE MAMA DIN TREN” … hiturile astea de moment… cu aceștia e mai greu de comunicat pentru că ei caută ceva de moment, nu lucrurile esenţiale şi veşnic valabile. Eu mă închin în faţa oricărui pământean, cetățean al acestei planete care cumpără un bilet la un concert clasic, indiferent de naţionalitatea lui sau de cultura lui. Iar cei care gustă din tezaurul ăsta general valabil au sansa să-şi purifice sufletul.

Oficial Media: Tragedia si nebunia existențială râmân aceleaşi în piesa ta. Doar că pus în scenă de tine e o nebunie cuminte. Adică fiecare element e cu rost, expresia e la locul ei, ţipătul e la locul lui, mirosul, culoarea, lumina sunt la locul lor, deci toate elementele nebuniei haotice le ordonezi şi rămâne aceeaşi nebunie şi aceeaşi tragedie existenţială, dar bine controlată şi bine aşezată încât dă senzaţia lucrului bine făcut.
Suren Shahverdyan: Asta vine din bogatia interioară a celui care creează, care scrie, care face ceva. Există posibilitaţi pentru fiecare din cei care văd sau citesc, să extragă de acolo în funcţie de bogăţia lor interioară. Nu-mi place să aud cuvinte de laudă, prefer critica pentru că ea mă ajută să fiu mai bun.

Timpul a fost foarte scurt, pentru montarea piesei. Oricine aude că în patru săptămâni ai regizat Othello, zice că ești nebun. Cum să reuşeşti intr-un timp aşa de scurt … unii lucrează şase luni ca să inţeleagă doar despre ce e vorba în piesă. Am vorbit încă de la inceputul interviului, dacă luăm în discuţie numai textul britanic, trece prin Rusia, vine în România, este pus in scenă de un armean, vorbim de patru stiluri de înţelegere. Sunt convins că teatrul a depăşit demult bariera lingvistică şi nu are graniţe în sensul ăsta. Asteptăm premiera, cine ştie…. s-ar putea să nu iasă spectacolul aşa cum vrem. Deci există şi această variantă.

Aș vrea să vă mulțumeasc pentru faptul că sunteți interesați de artă, de teatru şi că sunteţi un fel de luptători în toata lumea asta a noastră lipsită de orice reper; chiar şi de voi depinde existenţa acestui teatru. Într-o măsură oarecare de fiecare depinde, mai ales de oamenii care sunt interesați de acest lucru. Este important ce faceți voi, modul în care atrageţi atenţia asupra evenimentelor teatrale; pentru că știm foarte bine că cea mai importantă sarcină a teatrului este de a ajuta oamenii să se transforme înspre mai bine, de a aduce lucrurile bune, de a pune în evidentă, de a face planul mai bun.

Dacă oamenii noştri politici ar merge la teatru, ar merge la film, ar asculta muzică bună, probabil că această activitate i-ar face mai atenţi şi mai corecţi faţă de noi ceilalţi. Dacă politicienii ar fi mai buni și viaţa ar deveni mai bună. Voi sunteţi ca un pod între oameni, între spectatori şi teatru. Şi munca pe care o depuneţi şi efortul pe care îl depuneţi este foarte important. (Suren Shaverdian)

SUREN SHAHVERDYAN

Suren Shahverdyan was born in 1977, in Armenia. In 1999 he graduated from Yerevan State Theatre and Cinema University. His first work presented as a diploma staging based on the play by T.Williams “The Glass Menagerie , in the Sundukyan’s National Theatre, was highly appreciated by critics and aroused a great interest of audience. The play was honored on the festival “Shermukshnis” Klaipeda (Lithuania) in 2000. In 2002, after resigning from the compulsory service, S Shahverdyan staged a play for children “Buratino’s Adventures” again in the National Theatre. In 2003 his dramatization of the play “The Cellophane Happiness” by contemporary Armenian playwright S. Hodikyan became a prizewinner at the International Theatre Festival “ARMMONO”. Also in that year Shahverdyan dramatized “Fairytales” by Hovhannes Tumanyan. In 2004 he performed a play written by Sara Kain “Psychosis 4.48” which took part in “SiB-Altera” an International festival in Russia, it also participated in the “Chekhov International Theatre Festival” in Moscow 2005. The play also took part in “The 6th International Theatre Festival “Iranzamin” 2005 and won a prize in the nomination for “The Best Director”. The next festival “Psychosis 4.48” participated in was the “The Black Sea Countries 6th International Theatre Festival” in Trabizon. Recently the staging won the prize in the nomination for the best director in “Cairo International Festival for Experimental Theatre 2006”. In 2006 Shahverdyan staged new drama by famous German writer Lucas Berfus “The sexsual neurosis of our parents”. The last festival the staging “Psychosis” participated in was the Thirteenth Festival for Theatrical Arts, in Damascus (Syria). In 2007 plastic drama by France writer Jan-Ganet “The Maids”: 2008- The Black Sea Countries 9th International Theatre Festival” in Trabizon; Jan-Ganet performance “The Maids” 2008- “Babell fest” International Theatre Festival in Romania “Psychosis 4.48” 2008 – “Hitler in love”. New work at Toni Bulandra’s Romanian theatre 2009 – The Black Sea Countries 10th International Theatre Festival” in Trabizon; Performance “Hitler in love” 2009 – Apostrof international festival – Prague . Performance “Hitler in love” has received the second places at festival 2009 – Italia Teatro delle Emozioni Performance “Hitler in love” 2009 – New work at Toni Bulandra’s Romanian theatre Tennessee Williams “A streetcar named desire” 2009 – Belorussia Brest “International theatre festival Belawa Veja” performance “The Maids” 2009 – Shanghai International Contemporary Theatre Festival “Hitler in love” 2009 – Germania .Shtuttgart “Bunte-Buhne 20th International Theatre Festival” performance “Hitler in love” 2010 – International Blacksea Theatre Festival. Tennessee Williams “A streetcar named desire” Romania. 2010 – Apostrof international festival – Prague . Performance Jan Ganet “The Maids” has received the first places at festival 2010 – Germania Fellbach “21-International Theatre Festival” Jan Ganet “The Maids” 2011 – USA, Albuquerque . Jan Ganet “The Maids” to “Revolution international festival “ 2012 – Germania Sara Kayn “Psychosis 4.48” 2013 – Ani Gevorkyan “I am a woman ” 2014 – Emma Petrosyan “Dark better SHOCHolate”