1% din omenire afectată de strămutarea forțată – raport UNHCR Tendințe Globale 2019

UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați face astăzi apel la țările din întreaga lume să depună mai multe eforturi pentru a găsi un cămin pentru milioane de refugiați și alte persoane strămutate de conflict, persecuție sau evenimente care perturbă grav ordinea publică. Apelul survine în urma raportului publicat astăzi care arată că strămutarea forțată afectează acum mai mult de un procent din populația globului – 1 din 97 persoane – în timp ce, tot mai puțini dintre cei care fug se pot întoarce acasă.

Raportul anual privind Tendințele Globale publicat de UNHCR  cu două zile înaintea Zilei Mondiale a Refugiatului din 20 iunie, arată că un număr fără precedent de 79,5 milioane de persoane erau strămutate la nivel global, la finalul anului 2019. Este cea mai mare cifră raportată de UNHCR până în prezent.

„Suntem martorii unei realități diferite, în sensul că, în zilele noastre strămutarea deplasarea forțată nu este doar cu mult mai răspândită ci pur și simplu, a încetat a mai fi un fenomen pe termen scurt și temporar,” a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați Filippo Grandi. „Nu ne putem aștepta ca oamenii să trăiască ani buni într-o stare de incertitudine, fără șansa de a se întoarce acasă sau speranța de a-și construi un viitor unde se află. Avem nevoie de o atitudine nouă și fundamental mai primitoare față de toți cei care fug de război și persecuție, însoțită de o acțiune mult mai hotărâtă de a pune capăt conflictelor care se desfășoară de ani de zile, generând suferințe imense. ”

Raportul UNHCR privind Tendințele Globale în 2019 arată că din totalul de 79,5 milioane oameni afectați de strămutare la sfârșitul anului trecut, 45,7 milioane erau strămutați intern (în interiorul granițelor propriei țări). Restul erau persoane strămutate în afara granițelor: 4,2 milioane solicitanți de azil (persoane care așteptau rezultatul cererii de azil) și 29,6 milioane refugiați și alte persoane strămutate în afara țării (3,6 mil venezueleni).

Creșterea anuală, comparativ cu cele 70,8 milioane de la sfârșitul anului 2018,  este rezultatul a doi factori principali. În primul rând, avem de-a face cu o creștere îngrijorătoare a strămutărilor nou apărute în 2019, în special în Republica Democratică Congo, Sahel, Yemen și Siria – aceasta din urmă aflându-se în al nouălea an de conflict care a generat 13,2 milioane de refugiați, solicitanți de azil și persoane strămutate intern, o șesime din cifra globală.

Al doilea factor ține de o mai bună descriere a situației venezuelenilor aflați în afara granițelor, mulți dintre ei nefiind înregistrați legal ca refugiați sau solicitanți de azil, dar pentru care sunt necesare măsuri de protecție internațională.

Și în toate aceste statistici se regăsesc o mulțime de drame individuale și foarte personale. Numărul copiilor strămutați forțat (estimat la 30-34 milioane, zeci de mii dintre ei neînsoțiți) este mai mare decât, de exemplu, întreaga populație din Australia, Danemarca și Mongolia la un loc. Între timp, proporția persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste strămutate forțat (4%) este cu mult sub cea a populației globale (12%) – o situație care ilustrează imensa durere, disperare, sacrificiu dar și drama despărțirii de cei dragi.

8 lucruri pe care trebuie să le știți despre strămutarea forțată:

• Cel puțin 100 de milioane de oameniau fost nevoiți să-și abandoneze căminul în ultimul deceniu căutând refugiu fie în țara lor, fie în afara acesteia. Această cifră este mai mare decât  întreaga populație a Egiptului, a 14-a cea mai populată țară din lume.

• Strămutarea forțată aproape s-a dublatdin 2010 (41 de milioane, comparativ cu 79,5 milioane în prezent).

• 80 la sutădintre persoanele strămutate la nivel global se află în țări sau teritorii afectate de nesiguranța alimentară și de malnutriție acută – multe dintre ele se confruntă cu riscuri asociate dezastrelor naturale și climatice.

• Peste trei sferturi din refugiații din toată lumea (77%)sunt blocați în situații de strămutare forțată pe termen lung – cum este de exemplu situația din Afganistan, aflată acum în al cincilea deceniu.

• Mai mult de opt din 10 refugiați (85 la sută)se află în țări în curs de dezvoltare, în general, într-o țară vecină celei din care au fugit.

• Două treimi dintre persoanele strămutate global, în afara granițelor țării provin din doar cinci țări: Siria, Venezuela, Afganistan, Sudanul de Sud și Myanmar.

• Raportul Tendințe Globale ia în considerare toate populațiile de refugiați și persoane strămutate forțat, inclusiv cei 5,6 milioane de refugiați palestinieni care se află în asistența Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA).

• Angajamentul cuprins în Planul de Dezvoltare Durabilă 2030 de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” include în mod explicit refugiații, grație unui nou indicator privind refugiații aprobat de Comisia de Statistică a ONU, în martie a acestui an.

Materiale multimedia adiționale privind Raportul Tendințe Globale 2019 sunt disponibile pe pagina de media.

 Date statistice privind azilul în România:

*Furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări

• Din 1991 și până în prezent, România a primit aproape 39,000 cereri de azil; aproximativ 8,000 persoane au primit o formă de protecție (refugiați și persoane cu protecție subsidiară).
• În prezent, în România se află circa 3,700 persoane cu o formă de protecție, majoritatea acestora provenind din Siria, Irak si Afganistan.
• În 2019 au fost înregistrate 2,500 cereri de azil  iar în 2020 aproximativ 1,200.

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media