Problemele majore de mediul ale județului Hunedoara prezentate ministrului Tanczos Barna

Aflat într-o vizită de lucru în județul Hunedoara, ministrul Mediului   Tanczos Barna  a avut o întâlnire cu autoritățile locale, la sediul Instituției Prefectului din municipiul Deva.
„În județul Hunedoara găsim toate problemele de mediu care sunt caracteristice în întreaga țară, pentru care trebuie să găsim măsuri adecvate. Primăria Deva a inițiat mai multe investiții prietenoase cu mediul, de la stații de reîncărcare finanțate prin AFM la trotinete electrice sau achiziția de microbuze şi autobuze electrice. La întâlnirea de astăzi am convenit cu domnul primar Florin Oancea să colaborăm pentru finalizarea reabilitării pădurii de la poalele Dealului Cetății.
Ministerul Mediului va preda primăriei pădurea aflată în proprietatea Romsilva. Astfel, autoritățile vor putea amenaja o pădure urbană atractivă din punct de vedere turistic dar neafectând mediul. În plus, MMAP va putea finanța această investiție din PNRR”, a spus ministrul Barna Tánczos.
Printre temele abordate în cadrul întâlnirii s-au regăsit şi:  Soluționarea problemelor legate de obiectivul de investiții „Amenajare Hidroenergetică Râul Mare Retezat”;  Finalizarea microhidrocentralelor din Defileul Jiului; Autorizarea, din punct de vedere al mediului, a proiectelor miniere de aur de la Certej și Rovina;
 Finanțarea proiectelor depuse de UAT-urile din județul Hunedoara la Administrația Fondului de Mediu;  Problemele legate de gestionarea deșeurilor şi a depozitelor de gunoi.” Felicitări autorităților locale care m-au anunțat că mâine începe „luna curățeniei” în județul Hunedoara. Cu sprijinul lor putem duce la succes campania națională de ecologizare „Curățăm România”, declarat ministrul Tánczos Barna.
La întâlnire au participat prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, subprefectul Lőrincz Széll, primarul municipiului Deva, Florin Oancea, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Nistor Laurențiu, alături de deputații județului.
Ministrul  Mediului a a participat și la recepționarea barajului de la Mihăileni, unde a făcut scurte declarații de presă , în care a subiliniat importanța realizării acestui obiectiv hidroenergetic.
Construcţia barajului şi lacului de acumulare de la Mihăileni, aflat la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, a început în anul 1987. Potrivit proiectului iniţial, de această investiţie urmează  să beneficieze aproximativ 30.000 de oameni din zona Bradului.
Proiectul prevede construcţia unui baraj pe râul Crişul Alb, cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unui lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.
După finalizare, acumularea Mihăileni va îndeplini funcţiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad:  asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populaţiei şi industriilor, Q = 810 l/s din care 620 l/s pentru industrii şi 190 l/s pentru populaţia din Brad şi Crişcior şi altor consumatori aflaţi aval de acumulare;
producerea de energie electrică 1,2 GW/an; apărarea împotriva inundaţiilor, a industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa prin atenuarea viiturilor cu un volum de atenuare de 6,5 milioane metri cubi. Sursele de apă din zonă nu pot acoperi în regim natural necesarul de apă şi din această cauză este nevoie de realizarea acumulării pentru compensarea deficitelor de debite şi pentru regularizarea scurgerii.
Râul Crişul Alb care traversează zona are un caracter torenţial, cu viituri importante care provoacă inundarea întreprinderilor, a localităţilor şi terenurilor agricole riverane. Amploarea şi frecvenţa inundaţiilor din ultimii ani se datorează unei capacităţi de scurgere a albiei reduse, ca urmare a ocupării terenurilor din lunca râului prin construcţiile unităţilor miniere şi ale localităţilor. Acumularea Mihăileni controlează scurgerea pe un bazin important având efect de regularizare atât a debitelor scăzute din perioadele de secetă cât şi a viiturilor. În prezent alimentarea cu apa a celor două localităţilor Brad şi Crişcior se face din sursa Crişcior cu un debit maxim de 100 l/s care în condiţii de secetă scade la 75 l/s faţă de un necesar de 130 ÷ 140 l/s. În acest timp numărul locuinţelor a crescut în cele două localităţi şi odată cu acestea şi numărul consumatorilor. Această lipsă acută de apă afectează atât agenţii economici, cât şi activităţile sociale ceea ce duce la nemulţumirea populaţiei din zonă. Investiţia de pe râul Crişul Alb, a cărei valoare actualizată se ridică la peste 162 de milioane de lei, se numără printre cele mai importante proiecte hidroenergetice ale României,car iată, astăzi a fost recepționată de cei de la APELE ROMÂNE.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share