”Nicio jertfă nu e prea mare când este pentru neam şi adevăr”

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu și 70 de la uciderea sa în închisoarea de la Sighetul Marmației (5 februarie 1953).

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române organizează vineri, 3 februarie 2023, sesiunea comemorativă dedicată lui Iuliu Maniu, om politic, membru de onoare al Academiei Române. Evenimentul va avea loc, începând cu ora 11, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei nr.125, București.

În cadrul evenimentului vor susține prelegeri Georgeta Filitti (membru de onoare al Academiei Române), Cuvânt de deschidere; P.S. Mihai Frățilă (Episcop de București al Bisericii Române Unite cu Roma), Iuliu Maniu și morala patriotismului; Adrian Cioroianu (directorul Bibliotecii Naționale a României), Iuliu Maniu în colecțiile Bibliotecii Naționale a României; Constantin Buchet (președintele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității), Iuliu Maniu în dosarele poliției politice; Florin Abraham (directorul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului), Iuliu Maniu și Marile Puteri.

De asemenea, Cristina Popescu, director general al Romfilatelia, va prezenta produsul filatelic „Iuliu Maniu, 150 de ani de la naștere“.

Totodată vineri, 3 februarie, la Sighet, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, și sâmbătă, 4 februarie, la Bădăcin, la Casa Memorială ”Iuliu Maniu” vor fi organizate evenimente comemorative și slujbă de parastas.

Avocat și politician de origine română. A activat politic în Dieta de la Budapesta (înainte de finele Primului Război Mondial) și apoi în Parlamentul României. Între anii 1918 și 1920 a fost președinte al Consiliului Dirigent (organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria). A fost lider al Partidului Național Român și, după Marea Unire, al Partidului Național Țărănesc. A fost de trei ori primministru al României în perioada interbelică. După anul 1947 a fost arestat, judecat și condamnat la închisoare pe viață de autoritățile comuniste pentru „înaltă trădare”. A murit la 80 de ani, în închisoarea de la Sighet. În anul 1998, Curtea Supremă de Justiție dispune reabilitarea sa și înlăturarea pedepsei complementare a confiscării averii.

Lupta și idealurile lui Iuliu Maniu se pot rezuma în patru principii care i-au ghidat toată activitatea:

– patriotism/naționalism luminat;

– democrație desăvârșită;

– morală creștină;

– dreptate socială.

„Jur pe Dumnezeu, pe conștiință și pe onoare că îmi voi jertfi viața pentru triumfarea cauzei românești”, a spus Iuliu Maniu, jurământ de care s-a ținut până la moarte.

Dincolo de exemplul personal de slujire publică și calități personale de lider model de netăgăduit, Iuliu Maniu demonstrează, prin toată activitatea și lupta sa, importanţa implicării în viața politică pentru a apăra drepturile și libertățile, democrația și suveranitatea națională.

Crearea identității și conștiinței naționale românești, iar apoi apărarea și afirmarea acesteia, chiar dacă, a început în plan civic, fiind susținută de Biserica Greco-Catolică și Ortodoxă din Transilvania, aceasta a fost desăvârșită prin implicare politică, ce a culminat cu Marea Unire de la 1918. Iuliu Maniu își are meritul nu doar că a contribuit la apărarea și afirmarea naționalității române în Parlamentul de la Budapesta, dar și de contributor decisiv atât la făurirea României Mari, cât și la lupta pentru menținerea acesteia liberă și democrată.