Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

25 iulie – Inaugurarea și redeschiderea Peșterii Ialomicioara

pestera

Update ora 13.00: Conferinta de presa legata de inaugurarea Pesterii Ialomicioara

Din programul zilei de 25 iulie, presedintele Consiliului Judetean, Adrian Tutuianu ne informeaza: ”La ora 12 se va tine un cuvant de bun venit, se va oficia slujba religioasa, prezentarea proiectului, o vizita de 30 de minute cu oficialitatile in pestera Ialomicioara; vor fi multi invitati si toti de calibru”

De asemenea, tot Adrian Tutuianu a facut precizari in privinta costurilor acestui proiect de modernizare si reabilitare a Pesterii Ialomitei, ca un drept la replica fata de publicatiile care au facut declaratii neconforme cu realitatea “din interese de partid”…a mai mentionat presedintele CJ Dambovita.

Sambata, 25 iulie, presedintele Consiliului Judetean Dambovita, Adrian Tutuianu, alaturi de oficialitati de la nivel local si national, ne invita intr-un cadru festiv la inaugurarea modernizarilor realizate intr-una din cele mai importante pesteri din Romania.

Pentru vizitatorii si cititorii care inca nu cunosc istoricul acestei pesteri, lasand deoparte fenomenele paranormale care se petrec aici, voi prezenta o scurta descriere a acestui loc binecuvantat, in care asteptam cat mai multi turisti sa-i simta unicitatea.

la altarul pesterii

Peştera Ialomicioara se poate vizita pe un traseu de aproximativ 400 de metri, culoarele destinate vizitatorilor fiind electrificate, iar accesul făcându-se pe scări din lemn. Pot fi admirate sălile Mihnea Vodă, Decebal, Sfanta Maria, La Raspântie, La Altar, Grota ascunsă şi Grota Urşilor, unde au fost găsite schelete ale ursului de peşteră.

La intrarea în grotă se află o bisericuţă cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, care a fost construită de domnitorul Mihnea cel Rău, la sfârşitul secolului al XVI-lea. Acesta a ridicat acest lăcaş de cult în semn de mulţumire pentru Dumnezeu, după ce a scăpat de turci, ascunzându-se aici. De-a lungul timpului lăcaşul de cult a ars de mai multe ori, însă a fost refăcut de preoţii şi ciobanii din zonă.

Dintre cavităţile spectaculoase apreciate de vizitatori, sala Urşilor este cea mai mare şi mai importantă. La descoperirea ei au fost găsite oase la nivelul solului care dovesc că în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, aici au fost probabil ultimele refugii ale ursului cavernelor “Ursus Spelacus Blum”.
Pestera Ialomicioarei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana la 10 km de Izvoarele raului Ialomita. Gura pesterii in forma de semielipsa se deschide pe o terasa orizontala situata la 18 m deasupra fundului vaii. Initial aceasta terasa nu exista; intrarea pesterii fiind obturata de la daramaturi astfel incat accesul la gura pesterii era foarte greu.
La intrare se intalneste prima grota cunoscuta sub numele de Grota Mihnea-Voda, spatioasa si luminata de soare in special dimineata, pastrandu-si dimensiunile mari pe o adancime de peste 100m. Se caracterizeaza printr-un sol aproape orizontal, relativ uscat. Inainte de 1924 prin aceasta grota curgea raul pesterii, care strabatea intreaga excavatie. Astazi paraul devine subteran inainte de a ajunge la aceasta grota si se varsa in Ialomita mult mai jos.

Spre fund grota isi schimba orientarea spre nord si isi micsoreaza mult dimensiunile formand in dreapta o caverna redusa numita Camara. Grota Mihnea – Voda se continua cu o galerie numita Pasajul ce a fost largita in anul 1897 pana la dimensiunile actuale ce urmeaza accesul in celelalte grote. Inainte de aceasta data acest culoar nu avea decat 40 cm largime ceea ce permitea vizitatorilor sa patrunda taras si numai cand apele erau scazute.
Dupa acest pasaj se intra in Grota lui Decebal, o caverna in forma de dom din care se deschid mai multe galerii, una din aceste galerii se infunda si se deschide spre dreapta indreptandu-se spre vest.
La stanga se vede Grota Sfanta Maria la care se ajunge trecand peste un prag de bolovani mari si umezi, alunecosi. Grota continua la sed-vest printr-o galerie joasa si ingusta neexploatata in parte, denumirea acestei grote provine de la impresia de asemanare a unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria, provocata de umbre si lumini.
Galeria principala prin care se continua drumul are o lungime de peste 40 m si se opreste aici langa un perete de piatra vertical ce pare sa inchida pestera. Urcarea acestui perete duce intr-o alta galerie cu solul alunecos ce se intinde in lungul unei crapaturi terminandu-se printr-o caverna de dimensiuni reduse.
Dupa ce traverseaza aceasta caverna se ajunge in locul numit La Raspintie. La 35 m deasupra grotei principale de unde drumul se bifurca, in dreapta coborand intr-o parte stramta se ajunge intr-o cavitate mai mare, la locul de unde paraul pesterii traverseaza doua lacuri care initial aveau 12m lungime si o adancime de 3-3.5m.
In stanga urcand zidul de bolovani se ajunge la Grota Ursilor, cea mai mare cavitate din aceasta pestera avand peste 72 m lungime si 35 m latime si 25 m inaltime. Aceasta grota este lipsita de apa, cu solul acoperit de numeroi bolovani. La descoperirea ei s-au gasit numeroase oseminte, ceea ce face sa presupunem ca acum 2000-2500 ani aici au fost ultimele ascunzatori ale ursilor cavernelor.
Din Grota Ursilor se deschide spre N-V o galerie de 2 m inaltime pe o lungime de cca. 30 m denumita Fundul Pesterii care initial era impodobita de numerosi stalpi ce legau bolta de sol.
In continuare este Galeria Apelor pana la Altar, lunga de 75 m si lata de 2 m si inalta de 3 m cu aceiasi orientare catre N-V in care curge paraul pesterii. Pestera accesibila se termina la Altar unde stalactitele sunt asezate in asa fel incat dau impresia unui altar de biserica.
Lungimea totala a galeriei principale pana la Altar este de 400m iar diferenta de nivel intre Altar si Gura Pesterii de 60m.
Formarea pesterii Ialomicioarei se datoreaza actiunii de dezvoltare, timp indelungat a apei asupra calcarului.
Acest monument al naturii a fost cunoscut acum 4-500 de ani, dar cercetarile organizate au inceput in anul 1897 cand s-a efectuat si prima ridicare topometrica exacta.
In zona se mai pot vizita lacul Scropoasa, Cheile Tatarului, Piatra Arsa, Spintecatura Ursilor.

Cei care doresc să ajungă la Mănăstirea Peştera Ialomicioarei pot să ia telecabina din Sinaia sau Busteni, apoi pot ajunge, la pas uşor, pînă la Peştera Ialomicioarei. Dar la fel de bine se poate ajunge şi cu telecabina, de la Babele. Totodata se poate opta pentru călătoria pe Valea Ialomiţei, pe drumul forestier din Moroieni pînă la Padina sau pe traseul turistic insemnat cu cruce albastra care strabate cele trei foste tabere de elevi, apoi Lacul Scropoasa, Cheile Zanoagei, Lacul Bolboci, Cheile Tatarului.

Stitched Panorama

Asadar va asteptam in Muntii Bucegi, intr-o atmosfera de sarbatoare intretinuta de Camerata Muntenia si Corul “Valahia Cristiana” al Arhiepiscopiei Târgovişte, un concert de zile mari în ziua de sâmbătă, 25 iulie, când va avea loc inaugurarea și redeschiderea Peșterii Ialomița, investiție realizată prin proiectul ”Reabilitarea și modernizarea infrastructurii tehnice pentru creșterea potențialului turistic al peșterii Ialomiței din masivul Bucegi, județul Dâmbovița”, proiect implementat în cadrul Programului Operațional Regional 2007 – 2013 și care a urmărit dezvoltarea durabilă a zonei montane din județul Dâmbovița prin creșterea gradului de atractivitate turistică a Peșterii Ialomiței.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share