Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

5 idei revoluționare care leagă nutriția de strălucirea mentală

Într-o lume în care consumerismul și accesibilitatea produselor alimentare procesate sunt în creștere, importanța alimentației sănătoase pentru sănătatea mintală și fizică devine tot mai evidentă. Acum, când obținerea hranei nu mai presupune un efort semnificativ, tendința de a alege alimente convenabile, dar adesea lipsite de valoare nutritivă, a devenit o problemă majoră. Această tendință nu doar că afectează starea generală de sănătate, dar influențează și modul în care gândim și ne comportăm.

Deși multe dintre alimentele disponibile astăzi sunt create pentru a satisface gustul, ele adesea nu răspund nevoilor celulare ale organismului, consideră psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții. Alimentele netratate termic, nepasteurizate, nerafinate și neindustrializate sunt cele care furnizează cel mai bine energia și nutrienții esențiali pentru menținerea sănătății celor 12 sisteme interioare ale corpului uman.
Psihologul Alexandru Pleșea, recunoscut pentru abordarea sa holistică asupra sănătății mintale, subliniază importanța alegerilor alimentare conștiente. El afirmă că în timp ce consumul de alimente procesate poate oferi o satisfacție imediată, acesta nu susține procesele biologice necesare pentru o sănătate optimă. Mai mult, alegerea unui astfel de regim alimentar poate duce la iritabilitate, incapacitatea de adaptare și scăderea concentrării. Totodată, tehnica propusă de Antrenorul Minții se concentrează în jurul a 5 concepte de bază, și anume: echilibrul mental prin diversitatea alimentară, impactul culorilor din farfurie asupra stării de spirit,  conexiunea între gusturi și emoții, alimentația și ritmul circadian și alimentația ca formă de auto-îngrijire și meditație.
1.    Echilibrul mental și alimentația: “Nu e suficient să mâncăm sănătos; diversitatea este cheia echilibrului mental. Imaginează-ți o dietă care include o paletă variată de alimente naturale, fiecare cu rolul său unic în susținerea funcțiilor cognitive. De exemplu, nucile și semințele nu sunt doar o sursă de grăsimi sănătoase, dar și un stimulent pentru gândirea creativă. Legumele cu frunze verzi contribuie la claritatea mentală, în timp ce fructele bogate în antioxidanți luptă împotriva stresului oxidativ. Prin diversificarea dietei, stimulăm diferite aspecte ale sănătății mentale, de la memorie la creativitate și starea de bine”, explică psihologul Alexandru Pleșea.
2.    Impactul culorilor din farfurie asupra stării de spirit: “Culorile din farfurie ne influențează starea de spirit mult mai mult decât ne-am imagina. O dietă colorată, plină de fructe și legume viu colorate, nu doar că ne bucură ochiul, dar activează și neurotransmițătorii asociați cu fericirea și relaxarea. Un ardei roșu, o portocală, sau o salată verde nu sunt doar plăcute vizual, dar fiecare dintre aceste alimente contribuie la echilibrul hormonal și la reducerea stresului. Alegând alimente colorate, ne construim o paletă de emoții pozitive, care ne susțin în fiecare zi”, este de părere specialistul.
3.    Conexiunea între gusturi și emoții: ” Există o legătură profundă între gusturile pe care le experimentăm și emoțiile pe care le trăim. Spre exemplu, gustul amar din anumite legume și ierburi stimulează vigilența și concentrarea, în timp ce dulceața naturală a fructelor poate aduce o senzație de confort și calm. Prin înțelegerea și utilizarea acestei conexiuni, ne putem ajusta dieta pentru a ne susține stările emoționale dorite, echilibrându-ne viața prin alegeri alimentare înțelepte”, continuă Antrenorul Minții.
4.    Alimentația și ritmul circadian: “Alimentația noastră poate și trebuie să fie aliniată cu ritmul circadian al corpului nostru. Consumul de alimente care susțin activitatea pe parcursul zilei și favorizează relaxarea și regenerarea pe timpul nopții este esențial. De exemplu, un mic dejun bogat în proteine și carbohidrați complecși ne furnizează energia necesară pentru prima parte a zilei, în timp ce o cină ușoară, bogată în aminoacizi și minerale, favorizează un somn odihnitor. Prin alinierea dietei cu ceasul biologic intern, putem îmbunătăți nu doar calitatea somnului, ci și performanța mentală și fizică pe tot parcursul zilei”, declară psihologul.
5.    Alimentația ca formă de auto-îngrijire și meditație: “Mâncatul conștient poate fi o formă profundă de auto-îngrijire și meditație. Prin concentrarea pe texturi, arome și senzațiile pe care ni le oferă fiecare înghițitură, ne conectăm într-un mod mai profund cu noi înșine și cu momentul prezent. Acest proces de mâncat conștient ne ajută nu doar să ne bucurăm de mâncare, ci și să ne calibrăm sentimentele și gândurile. Este o formă de recunoștință și apreciere pentru nutrienții și energia pe care ni le oferă natura, un exercițiu de mindfulness care ne aduce mai aproape de o stare de bine holistică”,
”În ultimul rând, un astfel de om care consumă doar aceste produse rafinate și procesate, va observa că nivelul de irascibilitate, neadaptare la moment, neacceptare, lipsă de voință și de concentrare, își fac încet și sigur apariția. El poate verifica remedierea și recuperarea lor, într-un plan autentic autohton, timp de o lună, unde își poate procura hrană de la munte, din pădure, și cam tot ce crește deasupra pământului, și va fi profund surprins, că toată această energie a acestor alimente vii, o va observa crescând în el, iar atitudinea lui față de viața va fi prin a redeveni optimist, serviabil, atent, concentrat, responsabilizat, puternic fizic și asumat în deciziile sale”, conchide psihologul Alexandru Pleșea.
Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut și trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minții umane în trei sisteme educaționale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și România și de peste 10 ani organizează cursuri și traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share