România este considerată ca fiind una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa

Ministerul Dezvoltării a alocat, din Planul Național de Redresare și Reziliență, 217 milioane de euro pentru reabilitarea blocurilor și a clădirilor publice, a demarat reforma reglementărilor în vigoare, a elaborat Strategia națională de reducere a riscului seismic și operaționalizează capacitatea statului pentru proiectare, licitație și execuție a lucrărilor de reabilitare seismică, a anunțat  la București, ministrul Cseke Attila la evenimentul organizat de Academia Română cu prilejul comemorării a 45 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977.  România nu a făcut progrese semnificative în acest domeniu. Au fost reabilitate doar câteva zeci de clădiri în ultimele decenii. Am elaborat soluții mult mai eficiente”, a subliniat Cseke Attila.  Ministrul a precizat că se va evalua numărul clădirilor de risc seismic I și II, pentru că nu există un astfel de registru: ”Putem stabili o prioritate a investițiilor doar pe baza unei evaluări clare a situației”. A doua măsură luată de Ministerul Dezvoltării este reforma legislativă în domeniu, aflată în circuitul de avizare interministerial, prin care se creează un program multianual, cu finanțare nerambursabilă și integrală de la stat, prin care se vor reabilita nu doar blocuri de locuințe, ci și clădirile publice și private, inclusiv cele clasificate în riscul seismic II. Reabilitarea clădirilor se va face integrat. ”Lucrările de intervenție asupra clădirilor vor include eficientizarea energetică, reducerea riscului seismic și asigurarea siguranței la incendiu. Vrem rezultate în acest domeniu, nu clădiri care reprezintă un risc pentru populație”, a spus Cseke Attila. Lucrările vor fi finanțate de Ministerul Dezvoltării, cu fonduri alocate prin PNRR, în valoare totală de 217 milioane de euro, conform Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic, publicată pe site-ul ministerului, din care vor fi reabilitate  aproximativ  100 blocuri și 250 clădiri publice.

Totodată, ministerul va asigura și operaționalizarea capacității statului pentru proiectare, licitație și execuție, a lucrărilor de reabilitare.  În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat, în cadrul Componentei 5 – Valul Renovării, reforma R2. Cadru strategic, legislativ și procedural pentru sprijinirea rezilienței seismice a fondului construit. Reforma include măsuri care vizează completarea cadrului strategic privind renovarea clădirilor, respectiv elaborarea și adoptarea Strategiei naționale de reducere a riscului seismic și pregătirea cadrului de implementare, inclusiv pentru măsuri integrate de renovare, pentru o abordare integrată a intervențiilor asupra fondului construit, în concordanță cu cerințele prevăzute de strategia UE Renovation Wave și Directiva (UE) 2018/844.

România este considerată ca fiind una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa și între primele 10 țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur după suprafața construită, conform statisticilor la nivel european și internațional (Atlas of the Human Planet 2017 – Global Exposure to Natural Hazards).  Datele colectate la Recensământul populației și locuințelor din România (2011) cu privire la fondul de clădiri rezidențiale indică faptul că peste 3 milioane de clădiri (57%) și 11 milioane de persoane (57%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar aproximativ 600.000 de clădiri (12%) și peste 2 milioane de persoane (11%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.  Datele disponibile la nivelul anului 2020 în Sistemul informatic integrat din învățământul din România (SIIIR) cu privire la expunerea seismică a clădirilor din sectorul educație indică faptul că peste 2 milioane de elevi (50%) și peste 6.500 de clădiri din sectorul de educație (45%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar peste 274.000 de elevi (7%) și cca. 1.600 de clădiri de educație (11%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat. Referitor la expunerea actuală la cutremure a unităților de sănătate publică, în funcție de amplasarea geografică a spitalelor, conform datelor disponibile de la Institutul Național de Sănătate Publică (2019), se estimează că aproximativ 195 de unități (60%) și peste 74.000 dintre paturile de spital disponibile (64%) se află în zone cu nivel de hazard seismic mediu, iar cca. 33 unități (10%) și peste 10.000 paturi de spital (9%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat.

65 de participanți de toate vârstele, dar și reprezentanți ai TVR1, Radio România Actualități , Agerpres  și alți jurnaliști au participat pe 4 și 5 martie a. c.  la turul ghidat „Bucureștii și cutremurele”.

”După cum au declarat cei înscriși prin formular, mai mult de 86% considerau înainte de tur că nivelul lor de cunoștințe despre cutremure este de 2 sau 3 dintr-un maxim de 5. Mulțumim participanților pentru că au ales această cale de informare și că au suportat vremea rece în număr majoritar până la finalul turului, demonstrându-ne că mesajul transmis contează. Așteptăm să auzim și să vedem (inclusiv prin folosirea #pregatitlacutremur) ce măsuri de reducere a riscului seismic au adoptat. Mulțumim și echipei de ghizi – experți în domeniul seismologiei, ingineriei seismice sau istoriei orașului. S-a discutat, dar mai ales ilustrat, dezvoltarea orașului din punct de vedere istoric, cu accent pe evoluția țesutului urban raportat la evoluția proiectării seismice din România, despre cauzele prăbușirii sau avarierii clădirilor la cutremurele din 1940 și 1977, despre problematica atât de mare a riscului seismic din prezent, dar și despre perspectivele de reducere a acestuia. Experții care au răspuns favorabil la invitația inițiatorilor turului (Dr. Dragoș Toma-Dănilă și Drd. ing. Alexandru Țigănescu din partea INCDFP) au fost: – Cristi Radu – povestitor urban, din partea Rezistența Urbană; – Dr. ing. Lucian Melinceanu (președinte) și Dr. ing. Mihai Pavel (director tehnic și președinte Sucursala București) – experți tehnici, de la Asociatia Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri. Sperăm ca pe viitor, în condiții geopolitice mai stabile, în fața oamenilor să vină măcar pe 4 martie și reprezentanți ai autorităților publice centrale sau locale, pentru a comunica și exemplifica direct cetățenilor punctul lor de vedere și strategia de reducere a riscului seismic” au ținut să transmită  reprezentanții Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media