Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul a fost cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Bistrița din Arhiepiscopia Râmnicului, unde se află sfintele sale moaște.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, în cuvântul de învățătură împărtășit celor care au dorit să-l cinstească în această zi în chip deosebit pe Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, a tâlcuit pericopa evanghelică a Bogatului nemilostiv căruia i-a rodit țarina și a accentuat că „bogatul acesta este unul dintre noi, cei care am dobândit de la Dumnezeu multă roadă. Toți am primit de la Cel Atotputernic talanți, daruri deosebit de importante, încât niciunul dintre noi nu este lipsit de dragostea Creatorului nostru. Părintele Ceresc a fost atât de bogat și ne-a dat atâtea lucruri minunate. Nu mai vorbim de câte sunt pentru noi în sufletul nostru, în mintea noastră și în trupul nostru. Dacă am lua fiecare din aceste daruri am constata că suntem foarte bogați, mult mai bogați decât cel din evanghelia de astăzi. Această bogăție este darul lui Dumnezeu. El este Acela Care ne-a făcut după chipul Său și, în această icoană, Dumnezeu a vărsat tot ceea ce este mai bun, a dat tot ceea ce este întru Sine, în afară de ființa Sa. În felul acesta noi avem chemarea de a ne asemăna cu Dumnezeu. Așadar, nimic nu ne-a lăsat deoparte și toate le-a așezat în sufletul nostru. Parcă îl vedem pe Adam cât era de bogat înainte de cădere, cât era de demn și la ce demnitate a suit omul încât Psalmistul se miră și spune: Micșoratu-l-ai pe el mai puțin decât pe îngeri, cu slavă și cu cinste l-ai încununat pe el (Psalmul VIII, 5). Așadar, suntem ridicați la nivelul îngerilor, suntem îngeri în trup, suntem creatura pe care Dumnezeu a iubit-o cel mai mult și vedem acest lucru atunci când ne-a făcut Ziditorul și ne-a alcătuit cu mâinile Sale, ne-a făcut după chipul Fiului Său. Nicio altă făptură nu este făcută după chipul lui Dumnezeu, nici chiar îngerii. Atunci când Domnul Iisus Hristos S-a întrupat, El a venit la ai Săi, a venit la noi, a venit la făptura care seamănă cu El, care este după chipul Său și iată, prin urmare, câtă bogăție, câtă demnitate. Iată cum ne-a făcut ca pe fii ai Împăratului, pentru că El este Împăratul cel fără de moarte și ne-a chemat să ajungem la nemurire. Suntem nemuritori pentru că Dumnezeu a dorit acest lucru. Stăm de vorbă cu Stăpânul, așa cum stătea Adam în Rai. La masa Stăpânului nimeni dintre cei creați nu au fost chemați să devină hrana poporului lui Dumnezeu, ci Însuși Dumnezeu este hrana noastră. El S-a dat în trupul și sângele Său ca noi să Îl mâncăm și să avem viață veșnică. Iar rugăciunea este lucrarea cea dintâi a Bisericii și a credincioșilor ei. Forma cea mai înaltă a rugăciunii, în Biserică, este Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie euharistică, prin care aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru toate darurile create de El pentru noi, oamenii, și pentru dobândirea vieții veșnice în Împărăția Preasfintei Treimi. Urmând îndemnul apostolic: „Rugați-vă neîncetat!” (1 Tesaloniceni 5, 17), din dorința practicării rugăciunii neîncetate, a apărut și s-a dezvoltat isihasmul, începând cu secolul al IV-lea, ca efort sau nevoință duhovnicească de pacificare a gândurilor și a simțurilor pătimașe sau egoiste, potrivit făgăduinței: „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8). Prin rugăciune, mintea și inima creștinului sunt permanent îndreptate către Dumnezeu. Rugăciunea, ca prezență și lucrare a Sfântului Duh în omul evlavios, aduce mângâiere, pace și bucurie; ea ne unește cu Preasfânta Treime, izvorul bucuriei și al vieții veșnice, dar și cu Biserica lui Hristos din toate timpurile și din toate locurile. De aceea, când pierdem bucuria și pacea sufletului, este semnul sigur că nu ne mai rugăm cum trebuie sau cât trebuie.
Despre Sfântul Grigorie Decapolitul
Sfântul Grigorie a ieșit din neamul său și din familia sa și toate darurile sale dăruite de Dumnezeu, le-a înmulțit. Talantul Sfântul Grigorie a devenit cununa cerească în Împărăția lui Dumnezeu. El s-a făcut sărac, dar nu sărac care nu are nimic, ci sărac-bogat paradoxal. Sărac-bogat pentru că avea pe el bogăția. Mântuitorul Hristos S-a făcut sărac pentru noi, căci bogat fiind S-a pogorât din ceruri și a luat trupul nostru pământesc, S-a făcut Fiul Fecioarei Maria, cea mai smerită dintre ființele umane.
A dobândit Sfântul Grigorie Împărăția lui Dumnezeu pentru că a căutat în țarina sufletului său bogăția cea adevărată. A luat țarina aceasta și a găsit în ea mărgăritarul cel de mare preț care este Însuși Fiul lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie a ascultat chemarea cerească: Veniți la mine binecuvântații Tatălui meu de moșteniți Împărăția Cerurilor! Sfântul Grigorie este săracul smerit pentru că smerenia este haina lui Adam înainte de cădere. Smerenia este strălucirea lui Dumnezeu în sufletul credinciosului. Sfântul Grigorie este cel mai bogat în lipsurile lui, în sărăcia lui. El a dobândit Împărăția lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu deja era cu el.
Iată bogatul-sărac: Sfântul Grigorie, care poate să uimească și care poate să fie râvnit de mulți dintre noi. Dacă ne apropiem cu evlavie de moaștele Sfântului și sărutam icoanele lui, ne îmbogățim, pentru că Sfântul Grigorie a adunat nu avere pământească, ci har ceresc. Sfântul Grigorie cel sărac este mai bogat în știința și în cultura sa decât orice înțelept al lumii, el dă înțelepciune lumii din harul său, pentru că Îl are de la Mântuitorul Hristos. Totodată, Sfântul Grigorie dă sfințenie pentru că a primit-o de la Mântuitorul Hristos și El Însuși a fost sfânt și este sfânt. Sfântul Grigorie este cu adevărat bogatul căruia i-a rodit țarina, dar bogăția nu a lăsat-o pentru sine, ci a împărțit-o celor săraci, a împărțit-o tuturor și astăzi noi îl avem ca sfânt protector și binefăcător, învățându-ne și pe noi cuvintele Psalmistului: Gustați și vedeți că bun este Domnul. Sfinții sunt aceia care ne cheamă la comuniune, la dragoste, la iubire, și, privindu-l pe Sfântul Apostol Pavel, înțelegem de ce spune: Dragostea nu piere niciodată!”, a reliefat Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a mulțumit Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Irineu pentru bucuria împărtășită preoților, monahilor și credincioșilor din Arhiepiscopia Râmnicului și mulțimii de credincioși din întreaga țară la ceas de aleasă sărbătoare, mulțumind deopotrivă Înaltpreasfințitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și Preasfințiților Părinți Episcopi pentru bucuria comuniunii în lavra Bistriței. Sfântul Grigorie Decapolitul, cunoscut în aghiografie pentru modul în care a alăturat trăirii monahale, de influenţă isihastă, o profundă cunoaștere teologică mărturisită apologetic în timpul disputelor iconoclaste, s-a bucurat de o cinstire aparte în spațiul românesc după așezarea sfintelor sale moaște în 1497 la Mănăstirea Bistrița, căreia i-a devenit ocrotitor și unde, nu în puține rânduri, s-a arătat a fi făcător de minuni. Mărturii despre minunile săvârșite de către Sfântul Grigorie au fost păstrate în scrierile aghiografice, însă destul de numeroase sunt cele contemporane, sfântul bucurându-se de o cinstire deosebită din partea obștii monahale, a clericilor și credincioșilor din Oltenia de sub munte, dar și a pelerinilor din întreaga țară.
sursa: Mitropolia OLTENIEI
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Top 10 destinații pentru vloggerii de travel și pasionații de fotografie
Ce avantaje are un job de acasă?
Plănuiești să vizitezi Egiptul anul acesta? Iată 3 dintre cele mai populare destinații pentru o vacanță memorabilă