Parlamentarii români cu funcții în comisiile Adunării Parlamentare a NATO

Adunarea Parlamentară NATO s-a reunit în Sesiune Plenară şi au avut loc întâlniri ale Grupurilor politice şi lucrări ale Comisiei politice (PC) şi Comisiilor pentru dimensiunea civilă a securităţii (CDS), pentru economie şi securitate (ESC), pentru apărare şi securitate (DSC), pentru ştiinţă şi tehnologie (STC), precum şi ale Consiliului Interparlamentar Ucraina – NATO (UNIC).

Pe 21 noiembrie s-au împlinit 20 de ani de când, la Summit-ul Alianţei Nord Atlantice de la Praga din 2002, România a fost invitată oficial să adere la NATO, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia.

Decizia din 2002 recunoștea angajamentul ferm al României și al celorlalte state invitate față de valorile democratice aflate la baza Alianței. Aceasta a fost, în același timp, recunoștea capacității acestor țări de a contribui în mod substanțial la apărarea colectivă a NATO și la îndeplinirea sarcinilor sale fundamentale.

Săptămâna viitoare ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va găzdui, în numele României, la București, reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică și al doilea eveniment formal NATO de nivel înalt găzduit de România, după Summitul de la București din 2008.

În intervenția sa secretarul general Jens Stoltenberg  a reamintit deciziile cheie ale Summitului NATO de la Madrid din iunie, inclusiv cu privire la intensificarea sprijinului acordat Ucrainei, consolidarea descurajării și apărării, adoptarea unui nou Concept strategic și invitarea Finlandei și Suediei să adere la NATO. „În timp ce privim spre Summit-ul nostru de la Vilnius, în Lituania, anul viitor, implementăm aceste decizii”, a spus dl Stoltenberg, iar sprijinul parlamentarilor va fi vital.

Secretarul general i-a  îndemnat  pe parlamentari  să mențină suportul pentru Ucraina,  subliniind că „dacă îi permitem lui Putin să câștige, toți va trebui să plătim un preț mult mai mare. Regimurile autoritare din întreaga lume vor învăța că pot obține ceea ce își doresc cu forța brută.” Secretarul general a subliniat că investirea mai mult în apărare va fi un subiect important la Summitul de la Vilnius de anul viitor. El a spus că se așteaptă ca Aliații să continue să facă progrese, inclusiv cu angajamente după 2024, „pentru că 2% din PIB pentru apărare ar trebui să fie considerat un nivel minim, nu un plafon”.  Jens Stoltenberg a subliniat, de asemenea, că „a sosit momentul să finalizăm procesul de aderare și să salutăm Finlanda și Suedia ca membre cu drepturi depline ale NATO”.

 Agenda Sesiunii a inclus şi acordarea premiului ,,Femei pentru pace şi securitate” vice prim-ministrului pentru integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olha Stefanishyna, dezbaterea şi supunerea la vot a proiectelor de rezoluţii ale Comisiilor, precum şi alegerea ofiţerilor Adunării. La secţiune dedicată votului proiectelor de rezoluţii ale Comisiilor, a fost votat un amendament propus de deputatul Ana-Maria Cătăuţă, în calitate de raportor, text elaborat în colaborare cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, referitor la strategia pentru perioada următoare care trebuie ,,să urmărească îndeaproape evoluţiile în materie de securitate din regiunea Mării Negre şi să sprijine ţările aliate şi partenere din regiune în vederea menţinerii păcii, securităţii şi stabilităţii în zonă, inclusiv prin dezvoltarea cooperării în domeniul securităţii maritime, al libertăţii de navigaţie şi al legăturilor economice, turistice şi comerciale.”

La Sesiunea AP NATO, au participat şi deputaţii Ben-Oni Ardelean, Nicu Fălcoi şi Sorin Dan Moldovan, precum şi senatorii László Attila şi Gheorghiţă Mîndruţă, membrii delegaţiei Parlamentului României la AP NATO. După Summit-ul de la Madrid, dimensiunea de descurajare și apărare a Flancului Estic s-a echilibrat prin înființarea a 4 Grupuri de Luptă, unul dintre ele în România.