Poiana cu narcise din Valea Neajlovului. Prima floare din Grădina Ghetsimani apărută la Învierea lui Iisus Hristos

La festival au fost prezenti și reprezentanții Consiliului Județean Dâmbovița, care i-au felicitat pe organizatori, dar și pe localinici pentru faptul că păstrează tradiția vie.

Valea Neajlovului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și peisagistic) situată în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunelor Petrești și Vișina.

Rezervația naturală cu o suprafață de 15 hectare a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și reprezintă o pajiște în lunca râului Neajlov cu rol de protecție pentru o populație de narcise din specia Narcissus stellaris.”

În arealul rezervației, alături de narcise vegetează mai multe specii ierboase palustre, printre care: untișor (Ranunculus ficaria), floare de leac (Ranunculus repens), păiuș (Festuca rupicola), trânjoaică (Ranunculus illyricus), firuță bulboasă (Poa bulbosa) sau coada vulpii (Alopecurus pratensis).

Elegante, delicate, emanând adieri seducătoare, narcisele sunt plante foarte valoroase. Erau folosite încă din Antichitate, în diverse scopuri. Romanii au preparat din florile acestor plante unguente deosebit de apreciate nu numai pentru mirosul plăcut pe care-l lăsau pe piele, ci şi pentru proprietăţile antiseptice, calmante şi regeneratoare în cazul ţesuturilor vătămate. Şi întotdeauna au făcut-o cu măsură, ca să aibă şi altă dată.

Arabii le-au utilizat în crearea parfumurilor, uleiul extras din narcise având un miros puternic şi bogat, rememorând mireasma frunzelor verzi, cu note de iasomie şi zambilă, dar în tratamentele împotriva căderii părului.

În Franţa, graţie proprietăţilor sedative şi relaxante, extrasul din florile de narcisă se întrebuinţa pentru tratarea epilepsiei şi isteriei, în vreme ce în China, această floare era şi este încă asociată cu norocul.

Povestirile fabuloase cu caracter sacru, despre eroi legendari, consemnează că denumirea acestei plante ar veni din mitologia greacă, de la numele tânărului Narcissus, care s-ar fi îndrăgostit de propria imagine reflectată în apele unui lac. „Dorind să îşi îmbrăţişeze frumosul chip, a alunecat în apă şi a murit. Pe malul lacului a apărut floarea de narcisă în locul unde a stat Narcissus”, evocă legenda.

Dâmboviţa – Lista rezervaţiilor naturale

Lista rezervaţiilor naturale din judeţ cuprinde: Cheile Tătarului, din Munţii Bucegi (144,3 ha), Izvorul de la Corbii Ciungi (tip floristic şi faunistic), Locul fosilifer de la Vama Strunga (monument al naturii), Orzea — Zănoaga (tip mixt, Moroeni, 841,2 ha), Poiana Crucii (tip floristic, Moroieni), Poiana cu narcise din Valea Neajlovului (Vişina, Petreşti, 15 ha), Peştera Cocora (Valea Horoabei, 307 ha), Plaiul Domnesc (tip paleontologic, Moroeni), Peştera Răteiului (monument al naturii), Rezervaţia Plaiul Hoţilor (tip paleontologic, Moroeni), Turbăria Lăptici (Moroeni, 14,9 ha), Zănoaga — Lucăcilă (tip mixt, Moroeni, 259,4 ha).