Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Sănătatea femeii, abordări și propuneri de politică publică

Consiliul Județean Hunedoara a fost gazda dezbaterii regionale cu tema „Sănătatea Femeii, abordări și propuneri de politică publică”, în cadrul unui proiect derulat de Point PA&PR și susținut de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Discuțiile s-au axat pe îmbunătățirea stării de sănătate a femeii și pe impactul pe care îl au afecțiunile cu care sunt diagnosticate femeile, în special cancerele, în economie, în piața muncii, dar și în relațiile sociale.

“Inițiativa pentru Sănătatea femeii” este o platformă de generare de idei pentru dezbaterea politicilor de îmbunătățire a sănătății femeii, din perspectiva impactului economic, în piața muncii, dar și cel social (familie, comunitate, aparținători minori) și sănătate (cu focusare pe patologia cancerelor la femei).

Speranţa de viaţă a doamnelor este de 82,9 ani în România, însă speranţa de viaţă sănătoasă este de doar 60,5 ani. Numărul cazurilor de cancer al sânului la femei a crescut în România în perioada 2013-2020, prevalența fiind de la 549,7 la mia de femei în 2013, la 742,6 la mia de femei, în 2020. S-au înregistrat cu 16.770 mai multe cazuri în 2020 decât în 2013.

Rata de supraviețuire la cancer în România este de 73% pentru cancerul de sân, față de 82% față de UE și de 63%, în cazul cancerului de col uterin, față de 65% cât se înregistrează în UE.

Mare problemă în România, în privința cancerului de col uterin sau a celui de sân este sub diagnosticarea, dar și slaba vaccinare împotriva HPV. Avem de 4 ori mai multe cancere de col uterin în România față de UE. Anual 1.500 de femei mor de cancer de col uterin și 3.478 de cancer de sân, adică 30,7 la un milion de femei.

Interesul pentru această temă a fost unul ridicat invitației lansate de organizatori au răspuns ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Elena Intotero, reprezentanții în teritoriu ai ministerelor și instituțiilor angrenate în derularea și îmbunătățirea politicilor publice de sănătate, precum și invitați din zona mediului de afaceri, medici, profesori, mass-media și experți independenți.

În cuvântul de bun-venit, președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a subliniat importanța investițiilor în modernizarea și extinderea infrastructurii sanitare pe care Consiliul Județean Hunedoara o are în administrare, alături de campaniile de informare și prevenție, care au un rol determinant în ameliorarea stării de sănătate a populației.

„În contextul în care vorbim despre o creștere alarmantă a numărului de afecțiuni în rândul femeilor, în special a cancerelor, intenția noastră este aceea de a oferi acces la un spectru cât mai larg de investigații și tratamente, dar și de a susține și dezvolta partea de prevenție. Dincolo de tragediile personale pe care le provoacă, cancerele au un efect important la nivel socio-profesional, dar și un impact economic serios asupra femeilor și a familiilor lor. Tocmai de aceea, consider că politicile publice din domeniu și campaniile de prevenție au un rol esențial în conștientizarea și prevenirea bolilor din sfera oncologică”, a transmis președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.

Discuțiile au adus în prim-plan dificultățile financiare cu care se confruntă femeile diagnosticate cu cancer, impactul asupra carierei profesionale și a vieții de familie, consecințele socio-economice ale acestei afecțiuni, precum și soluțiile și resursele pentru sprijinirea acestora.

Participanții au adus în discuție necesitatea prevenției prin educație și vaccinarea anti HPV atât la publicul feminin, cât și la cel masculin, mai ales băieți și tineri, fiindcă în materie de cancer de col uterin prevenția se face și cu ajutorul populației masculine. S-a dezbătut necesitatea screening-ului pentru depistarea din tip a cancerelor mamare sau de col uterin, pentru osteoporoză sau pentru bolile cu transmitere sexuală, în general, pentru bolile care afectează îndeosebi populația feminină a țării.

În România trebuie trebuie initiate campanii de prevenție la nivel național, iar specialiștii din zonă, să fie implicați în demersuri de formare continuă, iar lipsa accesului la investigații medicale să fie suplinită prin caravane mobile de vaccinare și screening.