Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

EXPLOZIV : Avizul de mediu pentru Strategia Energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050 este definitiv anulat

Două documente fundamentale stau la baza viitorului energetic al țării: Strategia Energetică și Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC).

Ambele sunt definite în concordanță cu reglementările și condițiile din Uniunea Europeană și ambele trebuie să privească realitatea din România.

Suntem, ca sistem de producție de energie, unici în UE. Companiile energetice (cele mai multe și cele mai mari fiind în proprietatea statului sau statul este acționar majoritar) produc, fiecare în parte, energie dintr-o singură resursă. Acest lucru complică foarte mult vânzarea de energie, pentru că fiecare companie va vinde adăugând profit la prețul de producție, care este extrem de diferit de la una la alta.

Strategia Energetică este documentul care așază sistemul energetic pe o cale de dezvoltare.

Ministrul Energiei Sebastian Burduja, și-a dat seama, după zece luni de când se află în această funcție, că România are nevoie de o Strategie Energetică și spune că ”a creat un așa zis Consiliu Onorific care să elaboreze documentul, unul care va avea caracter ,,conceptual”, de data asta, care ar urma să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern în vară”.

Pe 4 noiembrie, Curtea de Apel București admisese cererea Asociației Bankwatch și anulase avizul de mediu pentru Strategia energetică a României. Strategia energetică a României nu propune măsuri care să conducă la atingerea obiectivului de emisii zero de gaze cu efect de seră în anul 2050, neţinând cont astfel de obiectivele stabilite la nivel european de neutralitate climatică, nepropunând proiecte care să producă energie de o manieră nepoluantă, respectiv proiecte care să exploateze surse regenerabile de energie, ci dezvoltarea proiectelor bazate pe combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, petrol, ţiţei, uraniu).

Judecătorii au mai menţionat că, ”deşi Strategia menţionează de o manieră superficială folosirea biomasei, nu au fost prezentate date referitoare la centralele pe biomasă şi nici nu s-a făcut o analiză corelată cu reducerea suprafeţelor împădurite în contextul în care, şi lemnul de foc reprezintă „biomasă”, faţă de rolul pădurilor în reducerea gazelor cu efect de seră”.

Se constată prin urmare că Avizul de mediu nr.53/2020 a fost emis în contextul în care nu a fost realizată o analiză, din care să rezulte dacă proiectele propuse prin Strategie vor avea ca efect emiterea în aer de poluanţi sau orice alte substanţe periculoase, toxice sau nocive, care să conducă la depăşirea limitelor stabilite în Directivele referitoare la calitatea aerului înconjurător, precum şi dacă proiectele vor genera gaze cu efect de seră şi care este amploarea acestora, fiind astfel încălcate prevederile Ordinului nr. 269/2020 şi, de asemenea, nu se ţine cont de obiectivele strategice stabilite prin Pactul verde european de atingere a neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2050, şi de obiectivele Acordului de la Paris, ratificat de România prin Legea nr.57/2017.

Decizia a rămas definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 17 mai a.c. când judecătorii au decis să respingă recursurile declarate de Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, așa că, avizul de mediu pentru Strategia Energetică a României 2020-2030 cu perspectiva anului 2050 este definitiv ANULAT.

”România are nevoie urgentă de o Strategie Energetică. Un document asumat de statul român care să fixeze reperele dezvoltării (nu ale stagnării sau distrugerii!) sectorului energetic. Singura soluție pentru ca Strategia Energetică să devină funcțională, este adoptarea acesteia prin votul parlamentarilor. Să fie asumată de toți jucătorii politici. Este soluția cea mai corectă pentru că permite integrarea tuturor opiniilor și asigură, prin vot, continuitate oferind investitorilor reperele necesare unei planificări pe termen lung. Sectorul energetic românesc este în continuare sub un stres puternic, dar presiunea care stopează performanțele și dezvoltarea nu vine neapărat din rigori externe. Am lucrat toată viața în acest sector. Am început ca inginer la cariera Roșia și am ajuns, în 2017, secretar de stat în Ministerul Energiei. Parcursul meu profesional a fost și este dedicat acestui sector fundamental pentru țară.

Iar tot ce am făcut a fost să arăt că sistemul energetic românesc are potențialul să susțină dezvoltarea României. Am lucrat intens, cu un grup mare de specialiști de calibru, la un proiect de Strategie Energetică pe care, dacă România l-ar fi adoptat, am fi schimbat fața energiei noastre într-un ritm corect și coerent. Am fi avut suficientă energie nu doar să trecem prin crize, ci și pentru a furniza securitate energetică în regiune, ” declară și un fost secretar de stat, Andrei Maioreanu.