Oltenia de sub Munte putea deveni Geoparc Internațional UNESCO

Oltenia de sub Munte – Geoparc aspirant UNESCO, proiect important al Asociației Kogayon, a trecut luna aceasta, printr-o misiune internațională de evaluare.

Rețeaua Internațională a Geoparcurilor UNESCO cuprinde în prezent 213 geoparcuri internaționale UNESCO în 48 de țări, inclusiv două în România: Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului. . Odată integrat în Rețea, teritoriul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte ar fi beneficiat de prestigioasa desemnare de sit UNESCO, cu toate avantajele materiale și imateriale aferente, în special promovare și notorietate la nivel internațional.

Zilele trecute, canalele de comunicare au fost pline de ovații pentru faptul că România a adăugat două noi obiective culturale în patrimoniul universal UNESCO, ambele legate de Oltenia: Ansamblul Brâncuși de la Tg. Jiu și granițele romane din Dacia.

Această recunoaștere internațională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuși, cât și o oportunitate pentru Târgu Jiu și regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume, care să se conecteze cu istoria și tradițiile românești.

”Mă bucur sincer pentru această reușită și nu pot să nu mă gândesc că am fi putut avea încă un motiv de bucurie, ca români. Evaluarea aplicației și misiunea de evaluare din iulie,  ne-au arătat că teritoriul are valoare internațională, că echipa noastră și partenerii fac treabă foarte bună, că perspectivele sunt promițătoare. Totul este pozitiv, cu excepția lipsei de susținere din partea autorităților locale. UNESCO nu cere aviz de la primărie pentru înființarea unui geoparc, ci doar susținerea comunității locale. Dar,  nici nu poate ignora o împotrivire pe față a unei autorități locale, investită prin votul comunității. Aici intervine o discuție amplă despre ce înseamnă comunitatea locală.

Proiectul Geoparcului Oltenia de sub Munte e susținut de către o parte a comunității locale, mai exact de cei peste 150 de parteneri – antreprenori, societate civilă, instituții, autorități, unii politicieni locali și mulți oameni din comunitate. Inclusiv noi, Asociația Kogayon, suntem parte din această comunitate locală.

Proiectul nu este susținut de către cele șase  primării și de către Consiliul Județean  Vâlcea (toate conduse de către PSD). Iar pentru UNESCO, colaborarea cu autoritățile locale este esențială în procesul de înființare a unui Geoparc UNESCO.  Ne-am dorit să avem alături primarii și Consiliul Județean și încă ne dorim acest lucru. Acum doi ani le-am solicitat partenerierea în proiect; inițial au acceptat, am negociat și agreat parteneriatul conform dorințelor lor, dar în preziua semnării ne-au anunțat că s-au răzgândit și nu mai vor să fie parteneri în proiect.

Acum, nu doar că nu vor să fie parteneri, dar s-au poziționat deschis împotriva proiectului, cerând „blocarea înființării Geoparcului UNESCO Oltenia de sub Munte”, ne-a precizat Florin Stoican . 

                                                         Motivele oficiale invocate de Primăria Horezu sunt bizare 

Care au fost motivele, cel puțin cele oficiale, care au stat la baza acestei decizii, reiese chiar din motivarea proiectului de HCL (punctul 64 de pe site-ul link-uit): „Transformarea orașului Horezu în Geoparc UNESCO ar aduce prejudicii uriașe dezvoltării urbanistice și economice ale orașului din următoarele motive: Munții Căpățânii (Văleanu, Pietrele Roșii, Ludeasa, Bolca, Piscul lui Țigan, Pietricea, Marginea, Piscul Lung, Brădulețu, Bărcaciu), sunt cuprinși în domeniul schiabil al orașului Horezu stabilit (….) Anexă la LEGEA nr. 526 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului ”Schi în România”, cu modificările și completările ulterioare”.

În aceeași motivare se mai menționează și că: „În prezent sunt investiții în derulare în valoare de peste 100 de milioane de euro existând mai multe proiecte cu finanțare locală, guvernamentală și europeană privind alimentarea cu energie electrică, amenajarea drumului de acces, alimentarea cu apă și canalizare, înființare traseu pentru transport public local, înființare transport de agrement.

Stațiunea Vârful lui Roman este în plină expansiune, deja în acest moment sunt construite peste 80 de moteluri și pensiuni, cât și cabane familiale și multe alte obiective sunt în diferite faze de execuție. Stațiunea Vârful lui Roman este unică și prin complexul monahal Mănăstirea Alina – Maria situat la cota 1800 m. În satul Romanii de Sus este în funcțiune de mai bine de 20 ani o carieră pentru exploatarea amfibolitului, o rocă metamorfică granulară destul de rară, în România existând doar patru exploatări de acest tip”.

Același document amintește și despre un protocol cu MApN, pentru că,  în zonă există o veche cabană unde vânătorii de munte desfășoară exerciții tactice de zeci de ani, dar și că un alt motiv l-a constituit faptul că proiectul nu face parte din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2021 – 2030. Și atunci și acum, au motivat că se tem de restricțiile aduse de un Geoparc UNESCO. 

                                                                                                    Decizia de retragere

În cadrul misiunii internaționale de evaluare, Asociația Kogayon a organizat o întâlnire cu parteneri ai Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte. La această întâlnire au participat reprezentanți ai Consiliului de Administrare și ai autorităților.

Din partea autorităților locale au participat delegați ai primăriilor Horezu, Costești și Vaideeni.

Reprezentanții Societății Naționale a Sării Salrom, care deține în teritoriu cariera de calcar Bistrița, au solicitat clarificarea cadrului legal cu privire la geoparcuri, astfel încât să nu existe confuzii în ceea ce privește restricțiile care pot afecta desfășurarea activității lor economice principale.

Pe de altă parte, reprezentanții antreprenorilor locali prezenți la întâlnire au evidențiat valoarea adăugată pe care proiectul Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte a adus-o deja, atât lor, cât și altor antreprenori care nu au fost la întâlnire, și și-au exprimat susținerea 100% față de proiect. Membrii societății civile au reamintit importanța activităților deja desfășurate prin proiectul geoparcului aspirant internațional, care ar fi putut fi consolidate prin dobândirea statutului, pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului. Delegații Primăriei Horezu au prezentat în plen Hotărârea Consiliului Local din 28.03.2024, potrivit căreia se „resping demersurile făcute de Asociația Kogayon în vederea înființării unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu”. Asociația Kogayon nu a fost chemată la ședința respectivă, nu a primit solicitări de clarificări referitoare la proiectul geoparcului și nu a fost informată de această hotărâre până la întâlnirea din 9 iulie.

Secretarul General al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, prezent pe durata misiunii de evaluarea avut o întâlnire de lucru cu Prefectura Județului Vâlcea și, în urma consultării autorităților centrale relevante pentru materia procedurii UNESCO, a inițiat etapa de retragere a candidaturii Geoparcului aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, cel puțin până la clarificarea cadrului legislativ național.

În legislația din România geoparcul este menționat în categoria ariilor naturale protejate de importanță internațională, ceea ce a creat, de-a lungul timpului, confuzii cu modelul de dezvoltare durabilă, reprezentat de geoparcurile internaționale UNESCO, care sunt desemnări internaționale, fapt consfințit și de către UNESCO și de către autoritățile naționale.

Asociația Kogayon a transmis în ultimii ani propuneri de rezolvare a ambiguităților legislative, care au fost integrate în textul propunerii Ordonanței de Urgență privind regimul ariilor naturale protejate; acest text este publicat pentru dezbatere de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe pagina instituției:

”Asociația Kogayon își exprimă recunoștința față de toți partenerii și susținătorii acestui proiect care le sunt alături și rămâne dedicată misiunii sale de a dezvolta socio-economic și durabil teritoriul Olteniei de sub Munte, prin acțiuni colective având la bază elemente de legislație, în favoarea bunăstării cetățenilor din teritoriul geoparcului.

Am făcut tot posibilul să le aducem asigurări oficiale că un Geoparc UNESCO nu este o arie protejată și nu impune restricții. Au cerut și ei poziții oficiale și au primit același răspuns. I-am informat pas cu pas despre evoluția proiectului, oficial și informal, în zeci de întâlniri, i-am invitat în Consiliul de Administrare al Geoparcului unde se iau deciziile, i-am invitat la toate dezbaterile și evenimentele noastre. Se pare că eforturile noastre nu au avut efect. Mai mult, am făcut și demersuri pentru schimbarea prevederilor din legea ariilor protejate care provoacă confuzii referitoare la geoparc. Asta deși actualele prevederi nu produc consecințe juridice și interpretarea juridică a autorităților în drept că geoparcul UNESCO NU e arie protejată e clară. Propunerile noastre au fost acceptate de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și apar în draftul noii OUG, aflată în dezbatere încă de la începutul anului trecut, din păcate neaprobată de către Guvern,  nici până acum.

Avem deci așa:

1. UNESCO și Rețeaua Globală a Geoparcurilor afirmă foarte clar în toate materialele oficiale că Geoparcul Internațional UNESCO (denumire diferită de geoparcul din legea ariilor naturale protejate – OUG 57/2007, cu care unii îl confundă) NU este o arie protejată și deci NU impune restricții.
2. Autoritățile naționale (Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate), adică Guvernul României, spun același lucru, negru pe alb, prin adrese oficiale cerute de Prefectură sau de noi și transmise primăriilor și Consiliului Județean Vâlcea și de către noi și de către Prefectură și Minister. Aceste adrese au fost postate de noi în mod repetat și sunt publice – https://discover-oltenia.ro/ce-este.

Au cerut și ei clarificări Ministerului Mediului, răspunsul fiind același: Geoparcul UNESCO NU este arie protejată și NU impune restricții.

3. În lume există 213 geoparcuri globale UNESCO, dintre care două în România (Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului), toate reprezintă dovada vie că NU sunt arii naturale protejate și că pe teritoriul acestora nu există restricții impuse de statutul de geoparc UNESCO.

Cu toate acestea, primarii celor șase  localități și Consiliul Județean Vâlcea, au propria opinie, transformată recent în decizie politică locală, ignorând cu bună știință toate cele de mai sus, inclusiv pozițiile oficiale ale autorităților în drept.

Pe baza acestei opinii, au luat unilateral hotărârea de a se împotrivi proiectului, fără ca măcar să ne anunțe.

O hotărâre politică a conducerii PSD a județului, împotriva unei părți a comunității locale (noi, cei peste 150 de parteneri locali și mulți oameni din comunitate care ne susțin) care își dorește acest proiect.

Așa că am ajuns caz unic în rețeaua geoparcurilor UNESCO, să aplicăm, să începem evaluarea și în timpul misiunii să le spunem că nu mai vrem. Așa s-a văzut și se vede din exterior.

În ultimii ani, am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand folosit nu numai în cele șase localități din județul Vâlcea, dar și de alții din județul vecin, Gorj, care au înțeles că promovarea sub un brand puternic poate transforma zona într-o destinație turistică și poate aduce prosperitate și bunăstare pentru comunitate. Brandul este deja cunoscut și preluat în presă, chiar și de către politicienii locali. Ne bucurăm că am ajuns aici, fiindcă asta înseamnă că ne-am făcut treaba bine.

Treaba asta a însemnat și însemnă multă muncă pentru:

– evaluarea teritoriului din toate punctele de vedere, de la geodiversitate la socio-economic;

– cercetare, prin noi studii și cercetări interdisciplinare în teritoriu, cu universități și institute de cercetare de top;

– promovare de calitate, de la crearea brandului, la site și mijloace eficiente de promovare, precum filmul făcut cu Charlie Ottley, evenimente ca Festivalul Licuricilor, maraton montan, expoziții foto sau ambasadorii geoparcului;

– dezvoltare locală printr-un program de granturi locale destinat pornirii și creșterii afacerilor locale și prin punere pe piață de servicii și produse locale;

– educație prin programele Ranger Junior (din septembrie începe un noi proiect cu 5 școli locale ca parteneri), Geocluburile din școli și tineri ambasadori ai geoparcului;

– infrastructură de vizitare, realizată în manieră modernă, atractivă și sustenabilă, prin interpretarea patrimoniului natural și cultural local;

– crearea unei rețele de parteneri locali, naționali și internaționali care ne sprijină cu know-how, resurse, proiecte și parteneriate și foarte multe oportunități.

Și n-am ajuns aici din senin. Suntem o organizație din comunitate care muncește pentru zonă și comunitate de peste 20 de ani, cu zeci de proiecte, inclusiv unele în parteneriat cu autoritățile publice locale și județene. Noi am înființat unul dintre cele două parcuri naționale ale județului, unul dintre cele 13 ale țării, ne-am implicat în administrarea lui, în construirea infrastructurii turistice a regiunii, în managementul altor rezervații, în educarea copiilor în ultimii 15 ani, în promovarea și dezvoltarea zonei și multe altele. Avem recunoaștere națională și internațională,  dar autoritățile locale încă nu sunt de partea noastră. Paradoxal, și ei susțin că vor promovarea și dezvoltarea zonei, adică exact ceea ce facem și noi prin proiectul Geoparcului, dar în același timp,  se tem că acesta le poate împiedica planurile de dezvoltare.

Cert este că Oltenia de sub Munte rămâne aceeași, tot acolo, așa cum o știm, cu bune și rele iar mai important este ce facem cu toții pentru ea decât ce granițe încercăm să-i punem. Ele nu-s altceva decât convenții umane. Așa cum spuneam încă de la începutul proiectului, pentru noi este mai important drumul către obținerea statutul UNESCO decât eticheta în sine. Drumul acesta prin Oltenia de sub Munte nu este tocmai lin,  dar suntem convinși că statutul UNESCO ne poate duce spre un viitor mai bun. Noi am demonstrat că vrem și putem, ei că nu vor pentru că pot să se opună.

Când vom reuși să colaborăm și să lucrăm împreună, vom fi cu adevărat pregătiți să primim eticheta UNESCO pentru ceea ce numim acasă” a conchis  directorul geoparcului Oltenia de sub Munte, Florin Stoican.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media