”Împreună putem găsi soluții și promova bune practici, astfel încât bătrânețea să fie frumoasă!”

140 de experți din domeniul senectuții și 20 de speakeri din instituții ale statului, organizații non-profit, companii, specialiști în domeniul medical și reprezentanți ai presei s-au reunit pe 1 octombrie la Teatrul Național, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, la Conferința Bune Practici Pentru o Bătrânețe Frumoasă, eveniment ajuns la a VIII-a ediție, organizată de Fundația Regală Margareta a României.

Printre invitații speciali s-au numărat Alteța Sa Regală Principesa Sofia, Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu și actorul Florin Zamfirescu. Evenimentul a fost moderat de Mugurel Mărgărit, directorul executiv al Fundației Regale.

”𝐼̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑧𝑖 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆, 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑒𝑙𝑒𝑏𝑟𝑎̆𝑚 𝑍𝑖𝑢𝑎 𝐼𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑃𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑉𝑎̂𝑟𝑠𝑡𝑛𝑖𝑐𝑒, 𝑣𝑟𝑒𝑎𝑢 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑎̆ 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑡 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎 𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑒𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑢 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑣𝑖𝑟𝑔𝑢𝑙𝑎̆ 𝑜𝑝𝑡 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑒𝑛𝑖𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎. 𝑇𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑖𝑛𝑎̆𝑚 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑜𝑐𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑣𝑎̂𝑟𝑠𝑡𝑒𝑖 𝑐𝑢 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡 𝑠̦𝑖 𝑒𝑚𝑝𝑎𝑡𝑖𝑒 𝑠̦𝑖, 𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑠 𝑑𝑒 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒, 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎̆𝑚 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎̆𝑚 𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡̦𝑖𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆.𝑉𝑎̆ 𝑚𝑢𝑙𝑡̦𝑢𝑚𝑒𝑠𝑐 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑟𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑗𝑢𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑒𝑠𝑡𝑖𝑚𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑜𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑣𝑜𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑥𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑒𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑒𝑛𝑖𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑖 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑒𝑖”, a transmis în mesajul său Principesa Sofia.

La evenimentul desfășurat la București au fost invitați și reprezentanți ai CLUBULUI DE PRESĂ și ai Asociației pentru Protecția Pacienților Timiș, filiala județeană  Hunedoara.

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a anunțat că MMSS are în implementare Strategia Națională pentru Îmbătrânire Activă și că principalele rezultate vizate sunt legate de o viață mai lungă și mai sănătoasă, creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă la vârste mai înaintate, creșterea participării sociale şi politice a grupurilor de persoane vârstnice, scăderea dependenței persoanelor vârstnice, îmbunătățirea serviciilor de îngrijire de lungă durată.

Un impact deosebit din acest punct de vedere îl are noua lege a pensiilor care aduce echitate și sustenabilitate privind creșterea veniturilor pentru vârstnici.

„Îmi doresc ca și în România bătrânețea să fie o a treia tinerețe, așa cum este percepută, de altfel, în multe alte țări ale Uniunii Europene. Bătrânețea să fie frumoasă, așa cum observăm în bunele practici pe care le promovați astăzi(…)  Conceptul de „îmbătrânire activă”, promovat de Organizația Mondială a Sănătății, subliniază importanța menținerii unei vieți sănătoase și active, chiar și la vârste înaintate. Nu este vorba doar despre sănătatea fizică, ci și despre implicarea socială, culturală și economică a seniorilor. Regina Maria ne-a arătat fiecăruia dintre noi puterea fantastică a propriului exemplu. Iar prin puterea fantastică a propriului exemplu ne-a arătat ce înseamnă Solidaritatea, ce înseamnă Grija. Iar dumneavoastră, Altețele Voastre Regale, continuați să ne arătați asta, inclusiv prin preocupările pe care le are Casa Regală, dar și prin organizarea acestui eveniment. Fiindcă, da! Așa ne dorim să fie bătrânețea – frumoasă! Și da! Împreună putem găsi soluții și promova bune practici, astfel încât bătrânețea să fie frumoasă!”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Se urmărește inclusiv reformarea asistenței sociale, cu reglementări clare, ferme și curajoase care stabilesc limitele în care se desfășoară activitatea furnizorilor de servicii sociale în interesul oamenilor. Legea întărește asistența socială la nivelul comunităților mici.

Se modifică modalitatea de finanțare a serviciilor sociale pe principiul ”finanțarea urmează beneficiarul”, iar banul public este cheltuit transparent cu un traseu mai ușor de urmărit.

Se consolidează rolul inspectorului social și capacitatea funcțională a Inspecției Sociale. Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliați gratuit de către reprezentanții ANPIS, astfel încât să cunoască toate obligațiile pe care le au potrivit legislației.

Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali.

Va fi înființat registrul național electronic de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale și revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare. Pentru prima dată se introduc sancțiuni penale pentru furnizarea de servicii fără licență. Persoanele vârstnice fac parte din categoria socială vulnerabilă, cu multe nevoie, care au nevoie de suportul autorităților.

Creșterea ponderei populației vârstnice se datorează unui complex de factori dintre care:  scăderea nivelului natalității, bolile specifice civilizației moderne care afectează tot mai mulți tineri, precum și progresul social obținut în diverse domenii ocupă un loc fruntaș, iar   rogresul social care a susținut creșterea duratei medii de viață nu a fost neapărat urmat și de o creștere a calității vieții, nevoile vârstnicilor ca și rata de dependență, mărindu-se proporțional cu vârsta acestora.

Organizația Mondială a Sănătății, într-un scurt raport, lansat în apropierea Zilei Internaționale a Prieteniei (30 iulie), propune o strategie pentru reducerea izolării sociale și a singurătății. Această strategie urmează să fie implementată pe parcursul Deceniului ONU al Îmbătrânirii Sănătoase și conține următoarele puncte:

1. crearea unei coaliții globale pentru creșterea priorității politice a izolării sociale și a singurătății;
2. îmbunătățirea cercetării și consolidarea datelor pentru intervenții specifice;
3. implementarea și măsurarea intervențiilor specifice.

 Propuneri pentru combaterea singurătății sociale și emoționale a persoanelor vârstnice:  parteneriate între sectorul public, societatea civilă și sectorul privat pentru combaterea izolării sociale în rândul persoanelor vârstnice;  sistematizarea datelor existente despre fenomenul singurătății la nivelul societății;  realizarea unor serii de cercetări sociologice, cantitative și calitative, pe tema singurătății la vârste înaintate;  oferirea unor cursuri gratuite de teatru pentru seniori în vederea susținerii terapiei prin artă;  promovarea voluntariatului în rândul persoanelor vârstnice;  modernizarea și configurarea mijloacelor de transport în comun pentru facilitarea accesului persoanele vârstnice în vederea evitării izolării acestora; oferirea unor cursuri gratuite de utilizare a calculatorului pentru încurajarea educației digitale în rândul persoanelor vârstnice;  implicarea activă în viața societății a organizațiilor reprezentative ale persoanelor vârstnice;  desfășurarea unor campanii de promovare a unui stil de viață activ și stimularea învățării pe tot parcursul vieții.

Concluzionând, singurătatea emoțională și socială reprezintă o experiență fundamental umană, trăită de fiecare dintre noi într-o anumită perioadă a vieții. Persoanele vârstnice, dintre toate categoriile demografice, sunt cele mai expuse riscului de a fi izolate în cadrul interacțiunilor sociale.

Cu toate acestea, perioada bătrâneții nu trebuie interpretată drept o perioadă a însingurării și tristeții, ci poate fi văzută în lumina oportunității de a dezvolta noi legături, interese și pasiuni. Astfel, singurătatea poate fi diminuată prin însăși raportarea noastră asupra acestui sentiment.

Prin urmare, sunt esențiale alegerile pe care le facem în timpul vieții, precum și mentalitatea pe care o adoptăm pentru a ne bucura de o îmbătrânire sănătoasă.

România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației, având în prezent aproximativ 3,7 milioane de persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult, ceea ce reprezintă aproximativ 19,2% din populație. Se preconizează că ponderea populației adulte vârstnice din România cu vârsta de 65 de ani sau mai mult va crește și mai mult, ajungând la 27,7%, până în anul 2050.

În cadrul PNRR, Pilonul V Sănătate, Reziliență economică, socială și instituțională, Componenta 13: Reforme Sociale, este prevăzută Reforma îngrijirii de lungă durată pentru persoanele vârstnice și promovarea îmbătrânirii active, precum și investiția în înființarea unui număr de 71 de centre de zi de asistență și îngrijire pentru persoanele vârstnice dependente, cu echipe mobile de îngrijire la domiciliu. Indicatorul de performanță pentru reforma îngrijirii de lungă durată a persoanelor vârstnice, prevăzută în PNRR, în responsabilitatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale îl reprezintă aprobarea și intrarea în vigoare a cadrului normativ pentru asigurarea mecanismului sustenabil de asigurare a îngrijirii de lungă durată acordată în centrele de zi și la domiciliu și, implicit, a responsabilităților administrației publice la nivel local și central.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media