Toate aceste iniţiative fac parte dintr-un plan de adaptare la unele dintre cele mai mari provocări în materie de schimbări climatice cu care se confruntă oraşul: mai multe zile toride, secete mai acute şi inundaţii mai mari când se întâmplă să plouă. În timpul valului de căldură din 2015, în Madrid s-au înregistrat temperaturi record de peste 40 de grade în lunile iunie şi iulie. Dacă valurile de căldură apăreau mai demult odată la două decenii, acum îşi fac simţită prezenţa odată la cinci ani. Previziunile arată că, în 2050, vor fi cu 20% mai multe zile neobişnuit de calde în timpul verii şi va ploua cu 20% mai puţin.

În aceste condiţii, orice transformare pozitivă a peisajului urban poate fi de folos. Plantarea de grădini pe acoperişuri şi acoperirea cu plante a pereţilor contribuie la izolarea clădirilor, la economisirea de energie şi la reducerea zgomotului stradal, precum şi la scăderea temperaturilor, prin umbra pe care o generează şi prin eliberarea de apă sub formă de vapori, ce pot duce la formarea norilor. Iar prin înlocuirea piaţetelor pavate cu spaţii verzi care absorb şi înmagazinează apă, oraşul poate face faţă mai bine ploilor abundente şi poate alimenta toate grădinile urbane cu apa de care au nevoie.

Pe de altă partea, îmbrăcarea oraşului în vegetaţie reduce şi din smogul cu care se confruntă Madridul, care este unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa. În această privinţă, edilii au luat deja o serie de măsuri: interzic o parte din traficul auto şi fac gratuit transportul public în zilele cel mai poluate şi vor interzice complet prezenţa maşinilor diesel în centru în 2020.