Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că datoria publică a României a ajuns la 503,6 miliarde de lei, adică 47,8% din PIB, cea mai mare parte acesteia (489 miliarde) fiind pe termen mediu şi lung. În condiţiile în care deficitul prevăzut pentru 2021 este de 7,16% din PIB, adică aproximativ 80 miliarde de lei, este improbabil ca datoria publică să scadă în acest an. Prognozele avertizează că în patru ani de guvernare PNL-Plus-USR datoria publică va crește cu 500 de miliarde de lei, adică o jumătate de trilion !!!
Această veste, care ar fi trebuit să șocheze opinia publică românească, a trecut neobservată. Asta arată cât de mult ne-au sucit mințile Covidul și campania de vaccinare.
Într-un recent raport, Banca Mondială ne spune că datoria publică a României va ajunge în 2023 la 62,2% din PIB, de la 47% cât e azi și de la 35% cât era la începutul lui noiembrie 2019, când PNL a preluat guvernarea, pentru a o împărți apoi cu USR+.
Cifra, pe care guvernanții n-o neagă, este năucitoare.
Florin Cîțu spunea în noiembrie 2020: „Ne îndreptăm către media țărilor emergente” (care este aproape de 70% din PIB potrivit FMI)).
Să explicăm puțin de ce spun că cifra este năucitoare.
În octombrie 2019 (ultima lună înaintea transferului de putere de la PSD la PNL) datoria publică de 35% din PIB reprezenta, pentru un PIB de cca 220 mld euro, cam 77 mld euro ( aprox. 365 mld lei). În prezent (ianuarie), datoria publică de 47,8% din PIB înseamnă 103 mld euro, adică 504 mld lei. Pentru sfârșitul anului 2023, Banca Mondială prognozează o datorie publică a României de 62,2% din PIB. Cum Produsul intern brut se evaluează a fi la sfârșitul lui 2023 de cca 270 – 280 mld euro, înseamnă că datoria publică va urca la peste 170 mld euro, adică (cel puțin) 865 mld lei.
Cu alte cuvinte, în patru ani, datoria publică a României urmează să se majoreze cu incredibila sumă de 500 000 000 000 lei (noi, nu vechi), adică jumătate de trilion de lei, echivalentul a cca 100 mld de euro!!!
Și asta în condițiile în care de banii aceștia nu prea se construiește nimic, nici căi ferate rapide, nici autostrăzi, nici poduri, nici aeroporturi. Utilizarea datoriei publice pentru modernizarea infrastructurii ar fi fost o resursă importantă. O resursă ce se va irosi. O datorie publică de peste 170 mld de euro, la stadiul de capitalizare a piețelor financiare din România și la nivelul de colectare a veniturilor fiscale, se transformă din resursă, într-o vulnerabilitate amenințătoare.
România are de rambursat în acest an aproximativ 68,2 miliarde lei, sumă ce include rate, dobânzi şi comisioane. În ceea ce priveşte ratele, suma totală de rambursat pentru perioada martie – decembrie este de 39,5 miliarde lei. Aceşti bani sunt rambursaţi prin alte împrumuturi, lucru care duce la creşterea datoriei publice. Şi, chiar dacă Guvernul ar reuşi să se împrumute mai ieftin, aceasta nu duce neapărat la o scădere a datoriei.

EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Strigăt de ajutor pentru Adelin Sabin – o luptă contracronometru pentru viață
Mario a fost ucis și îngropat de colegii săi din invidie! Crimă produsă cu bestialitate de 3 minori cu vârste de 13 și 15 ani
Compania Pfizer îi cere României 564 de milioane de euro pentru cele 29 de milioane de doze de vaccin pe care nu le-a mai cumpărat
”Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am plătit 6 milioane pe pastile.” Drama bătrânilor din România
Apel umanitar de la preotul Damaschin: „Copiii noștri îngheață în case iar noi rămânem fără lemne!”
Un cetățean indian a salvat o fetiță de 5 ani din lacul înghețat din Parcul Romanescu, Craiova
SPIRITUALITATE
Luna nouă în Capricorn: Învățăm să stabilim limite, nu doar cu ceilalți, ci și cu noi înșine
BOR plătește impozite conform legislației în vigoare
De 26 ani săvârșim Boboteaza în staţiunea Straja alături de sute de turişti
Ce să eviți în ultima zi a anului
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Urogynecological Physiotherapy – What It Is and Who It Helps
Inteligența Artificială și reforma sistemului de sănătate, în dezbatere la CCIA Timiș
Cabinele de sauna cu infrarosu: beneficii, functionare si de ce sunt tot mai populare
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat lista serviciilor de care beneficiază de la 1 ianuarie 2026 persoanele înscrise în programele naționale de sănătate
19 dureri cronice care sunt legate de stările emoționale
LipoCurcumin – când biodisponibilitatea schimbă complet valoarea biologică a curcuminei
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Ne-ați sufocat cu taxe! Pe muncă, pe salariu, pe firmă, pe viață
Strigăt de ajutor pentru Adelin Sabin – o luptă contracronometru pentru viață
210 locuri de muncă în baza de date a AJOFM Dâmbovița