A trecut! Acum ce facem? Ionuț Ghibanu, vicar eparhial Arhiepiscopia Târgoviștei

Mi-a atras atenția titlul. Și mai ales când vine de la un slujitor al Domnului, lucru de care în ultimii ani ne-am dezobișnuit, am intrat și am citit tableta domnului Ionuț Ghibanu, vicar eparhial în Arhiepiscopia Târgoviștei. Ca un cuvânt de apropiere, merită să luăm aminte nu doar în zilele de sărbătoare, ci în fiecare zi a vieții noastre, după cum spune și autorul: ”Prioritatea perspectivei spirituale ar trebui să domine, de fapt, tot timpul vieții noastre!”

A trecut!

Cu pași înceți, dar siguri, am trecut de sărbătorirea Zilei de 1 decembrie – Ziua noastră națională și apogeul Centenarului Marii Uniri, iar acum ne îndreptăm către sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, cea care ne va deschide calea spre Sărbătoarea Nașterii Domnului.
Așadar, spiritul sărbătorilor ne cuprinde, treptat, pentru a ne smulge din cotidianul vieții și a ne deschide spre cealaltă față a realității.

Dumnezeu vrea să ne arate că există o realitate mai profundă decât ceea ce vedem și simțim, o realitate a normalității prezenței Duhului în viața noastră.
Timpul sărbătorii este un timp în care, în mod firesc, TREBUIE SĂ RENUNȚĂM LA ORICE CONFLICT, TENSIUNE SAU OSTILITATE, RECONSIDERÂNDU-NE VIAȚA, MAI CU SEAMĂ CÂND EȘECUL, NEPUTINȚA, ORI NEÎMPLINIREA NE-AU CUCERIT-O.

Acum ce facem?

Este o oportunitate de a vedea unde am greșit, de a ne smeri și a vedea că putem exista și în afara logicii puterii, a gloriei și a strălucirii, putând pune noi baze vieților noastre.
De sus picăm atunci când uităm că orizontala este spațiul de primire nu întotdeauna prietenos, când credem că viteza de ascensiune în verticala vieții nu mai poate fi de nimeni și nimic întreruptă.
ÎNȚELEPCIUNEA ESTE UN DAR DE SĂRBĂTOARE pe care, dacă știm să-l trăim, ne poate arăta, nu doar unde am greșit, dar și cum să evităm greșeli și mai mari, ori căderi mai adânci decât ceea ce pare a fi acum limita de jos a căderii.

Iar, dacă recunoaștem acest lucru, reușim să reparăm ceea ce am stricat, cu suișul spre zone prea ozonate, dar irespirabile, în care puterile mari și nu cerești, ne-au luat respirația și ne putem afla pacea, punând bazele găsirii acelui echilibru ce ne va duce spre rostul adevărat al vieții noastre.
Să ne lăsăm conduși spre autenticul duh al sărbătorii, ce ne poate învăța că SMERENIA E SINGURA CALE SPRE ÎNĂLȚIME!

Să ne bucurăm de sărbători, ca de un timp special, sacru, diferit de cel profan, în care să valorizăm ceea ce este cu adevărat important în viața noastră și anume, prioritatea perspectivei spirituale care ar trebui să domine, de fapt, tot timpul vieții noastre!
Înțelepciune, echilibru, pace și sărbătorească bucurie!

ÎNTOTDEAUNA CU GÂNDUL LA DUMNEZEU! – Ionuț Ghibanu, vicar eparhial Arhiepiscopia Târgoviștei

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri “…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media