Adrian Țuțuianu: Ne așteaptă o criză economică, deocamdată trăim pe datorie, nu prea am simțit efectele

Adrian Țuțuianu, președinte Pro România Dâmbovița, a susținut astăzi o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat o serie de subiecte. Cu privire la activitatea Pro România, fostul senator a spus că la nivelul colegilor de partid există dorința de a continua acest proiect politic, urmând ca în perioada următoare să se stabilească anumite strategii locale și naționale. În luna aprilie se anunță un eveniment în care Victor Ponta și Corina Chiriac sunt invitați la un proces de consultare cu structurile de partid din Dâmbovița.

Liderul Pro România a vorbit și despre criza de securitate, de nevoia unui PIB de 2,5% pentru industria de apărare din România care ar trebui să între într-un program de ”reabilitare”, de un stagiu militar obligatoriu, de independneța energetică și exploatarea gazelor din Marea Neagră, dar și despre criza energetică și agricolă.

”Este nevoie de soluții politice și economice și cred că Pro România, un partid mic, neparlamentar, are oameni care ar putea să sprijine acest demers de trecere prin criză. Ne așteaptă o criză economică, deocamdată trăim pe datorie, nu prea am simțit efectele, dar încep să se simtă prin prețuri, dobânzi la credite” a spus fostul senator.

Declarații pe larg, Adrian Țuțuianu:

”Am avut o ședintă a biroului executiv județean Pro România în cadrul căreia am decis să ne continuăm activitatea politică și să încercăm să fim purtătorii de mesaj ai cetățenilor care ne-au ales în anul 2020 și să încercăm să suplinim deficitul de democrație care există în societate. Nu mai există nicio voce critică la adresa celor care guvernează fie în plan local sau național.

Din luna aprilie vom participa la activități politice în teritoriu, vom încerca să ne reorganizăm și să aducem lângă noi și alți oameni. Evoluțiile politice și la nivel național și local, ne arată că este nevoie de soluții politice noi într-un context în care guvernarea are două partide politice mari iar opoziție nu prea mai există.

Am decis ca până la sfârșitul acestui an să luăm și decizii strategice, care nu pot fi luate numai de Organizația Dâmbovița, ci și la nivel național, în sensul calendarului pe care trebuie să-l aplicăm pentru anii următori. Fie mergând pe picioarele proprii, ceea ce înseamnă că trebuie să ne consolidăm partidul, fie prin realizarea unor alianțe politice care să readucă Pro România în anul 2024 în Parlamentul României.

Majoritatea colegilor sunt în partid și își continuă activitățile, există dorința de a continua demersul nostru politic. Am pus în discuție și posibilitatea excluderii unor consilieri locali Pro România de la Dragodana, Mătăsaru și Lungulețu pentru modul în care s-au comportat în acest an și jumătate, de la data investirii în funcție. Și ne-am propus ca în această luna să-i facem o invitație lui Victor Ponta și Corina Crețu, să începem de aici de la Dâmbovița, un proces de consultare cu structurile noastre de partid legat de evoluția politică.

Suntem într-o situație de criză de securitate

Există un război la granițe și aș vrea să vorbesc despre niște decizii politice care au fost luate de guvernele social democrate după 1990. Episodul discuției de la Snagov din 1995 care a marcat începutul procesului nostru de aderare la UE, care a început prin depunerea cererii în 1995, a continuat în anii următori, datorăm guvernului Adrian Năstase închiderea tuturor foilor de parcurs care priveau România și a capitolelor de negociere.

*Mai multe subiecte dezbătute în conferința de presă aici: https://www.youtube.com/channel/UCeKRuuGi0J5syYcHJSA0j5Q/videos

La 1 ianuarie 2007 datorita efortulori conjugate ale clasei politice, ale guvernelor de centru stânga, România a devenit membră UE. Este tot o garanție de securitate de care trebuie să fim conștienți astăzi și care s-a plătit cu eforturi grele de majoritatea cetățenilor, pentru că aderarea a însemnat și restructurare a unor sectoare de activitate, cedări de suveranitate națională, care sunt acceptate de tratatele UE.

Legat de garanția de securitate, în 1990 au fost inițiate relațiile diplomatice cu NATO, în 1993 Ion Iliescu a transmis dorința României de a adera la NATO, în 1994 s-a lansat parteneriatul pentru pace și armata României a contribuit decisiv la integrarea NATO. Printr-un efort al clasei politice, dar și al cetățenior, restructurarea armatei a fost un proces greu și dureros, România are azi o umbrelă de securitate militară și economică și poate ne dăm seama ce ar fi însemnat pentru România să fim în afara NATO si UE.

Situația din Ucraina nu se va stabiliza foarte curând, proabil că acolo va fi un nou conflict înghețat de tipul celui din Georgia. E greu de crezut că rușii vor ceda Insula Șerpilor care se află undeva la 40-50 km de granița națională. Principala preocupare a clasei politice trebuie să fie consolidarea flancului estic al NATO și în special a flancului estic pe partea de Sud. Aici există doi piloni principali, România și Turcia și lucrul ăsta trebuie să fie sprijinit și de clasa politică națională, pentru ca zona Marii Negre să aibă securitate oferită de NATO. Cred că este nevoie de prezență militară americană în permanență.

Este un moment potrivit ca România să intre în spațiul Shenghen. România are toate condițiile.

Dezvoltarea economiei naționale este o premiză obligatorie pentru securitatea națională, context în care trebuie să asigurăm independeța energetică a României, de dezvoltare a infrastructurii rutiere și vorbesc de autostrăzi, de refacerea infrastructurii feroviare și punerea în mișcare a tot ce însemană cale ferată.

Să reluăm discuțiile și să asigurăm resursele necesare pentru dezvoltarea transportului maritim și naval, iată că acum Constanța devine un pol extraordinar de important la Marea Neagră în condițiile în care Ucraina va face exporturi o vreme destul de îndelungată prin Portul Constanța și este nevoie să dezvoltăm acel port, dar și porturile fluviale de pe Dunăre care au fost lăsate deoparte.

Este necesară dotarea corespunzătoare a Armatei României, sunt niște programe în curs care sunt finanțate. Sunt pentru alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare, înseamnă un efort financiar foarte mare, 6-7 miliarde de euro anual. Până în 2040, pe etape, trebuie asigurate dotările necesare armatei.

Cred că reintroducerea cu 4 – 6 luni a stagiului militar obligatoriu ar trebui să fie pentru noi o prioritate, se evită acastă discuție, se apelează la teza voluntarilor. Cred că ce fac alții am putea face și noi, în Norvegia și bărbații și femeile fac pregătire militară 3 luni obligatoriu ca răspuns la problemele de securitate pe care le au.

Dezvoltarea industriei naționale de apărare, se discută de 30 de ani despre asta. Prima investiție ar trebui să fie în producția de pulberi. Lucrurile sut blocate de 10 ani. Noi luam praf de pușcă din Ucraina, de unde acum nu mai avem acces și din Serbia. Producția în țară a unei părți din tehnica de luptă.

Asigurarea independenței energetice și cred că România trebuie să dezvolte această zonă, să exploatăm gazele din Marea Neagră.

România este singura țară din UE care își poate asigura înr-un termen scurt independența energetică. Statul trebuie să pună în funcțiune hidrocentralele abandonate în diverse stadii de execuție.

România trebuie să sprijine prin PNRR și pe cei care lucrează în industria mare, dar și pe consumatorii mici.

Criza agricolă și din industria alimentară

La Ministerul Agriculturii există un program Rural Invest, dar probabil vor trebui alocări suplimentare în condițiile în care prețurile au luat-o razna în domeniu. Eu ca agricultor necalificat, am fost să cumpăr îngrășăminte, este 50 de euro (200 de lei) un sac, ceea ce îl face greu de achiziționat de către majoritatea agricultorilor mici. Avem singurul combinat producător de îngrăsăminte chimice la Azomureș care este închis din considerente care țin de piață.

Ne așteaptă o criză economică, deocamdată trăim pe datorie, nu prea am simțit efectele, dar se simt prin prețuri, dobânzi la credite.

Plătim 0,5% din PIB la serviciul datorii externe, însemană miliarde de euro, vom traversa o criză a prețurilor la materii prime. România înregistrează cea mai mare creștere din UE la materii prime în industrie dar și în zona construcțiilor. Un dezvoltator imobiliar din România îmi spunea că piața tranzacțiilor imobiliare este blocată total, chiar dacă oamenii au bani, situația pslitică ii determină să nu facă investitii.

Impact negativ major determinat de problemele din alte părți. Dacă se sistează gazele in Germania sau Italia este o problemă. Cea mai mare parte a exporturilor românești le avem cu statele membre ale UE, mai ales Germania.

Este nevoie de soluții politice și economice și cred că Pro România, un partid mic, neparlamentar, are oameni care ar putea să sprijine acest demers de trecere prin criză. Secretarul de stat Mihai Precup, este un coleg de-al nostru din Pro România, școlit prin străinătate, este un exemplu de om care poate oferi suport tehnic la ceea ce ne preocupă astăzi”.

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media