Afacerile politico-militare cu resursa umană din Armată

Pe cei care au renunțat la parte din drepturile și libertățile cetățenești, pentru a se dedica unei cariere militare îi recunoști, fără a fi nevoie de teste sau examene. Au început imediat după liceu sau școala generală, au acceptat voluntar privațiunile și au îndurat cu stoicism limitările unui sistem departe de a fi perfect. Au fost umiliți de societate, înfierați sau damnați pentru culpe de care nu se fac vinovați și acuzați violent pentru niște venituri sau drepturi de care nu se bucură. Au răbdat și suferit, rareori au protestat. Nimeni nu apără militarul român! Vocile care o fac sunt răzlețe, imediat estompate sau ascunse sub tumultul societății. De la politicieni până la generali, de la societatea civilă la mass media, majoritatea hărțuiește Armata într-un proces atât de violent încât seamănă a război de gherilă. Altfel, toți se îngrămădesc în pozele cu trupele întoarse din misiune sau sunt experții unui război la care oricum nu se pricep. Să-și atârne la CV o diplomă a Colegiului Național de Apărare sau, cel mai grav, să îmbrace uniforma militară este dorința ascunsă a multora. Miniștrii și politicienii, în general, sunt efemeri în funcții. Cu excepția câtorva exemple care insistă să ne contrazică. Impactul pe care îl au, însă, poate lăsa răni adânci și tare care provoacă disfuncții cu efecte de lungă durată.

Semantica onoarei subordonată intereselor oneroase

Mihai Fifor a fost un ministru care aproape două  luni s-a tot mințit că poate fi relevant pentru Ministerul Apărării. În cele din urmă a capitulat în fața agresivității cu care „prietenul” Ciucă îi tot explica cine conduce Ministerul. A continuat să se bucure doar de multele avantaje pe care scaunul de demnitar le oferă. Fotoliul, pardon! În octombrie 2017 ministrul Mihai Fifor a aprobat „Ordinul nr. 124/2017 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind chemarea/rechemarea în activitate, în corpul ofiţerilor, al maiştrilor militari sau al subofiţerilor, în vederea încadrării unor funcţii de execuţie din structurile MApN”. A fost, probabil, după hemoragia masivă din vara aceluiași an, când sute de cadre militare cu experință au trecut în rezervă, una din cele mai mari lovituri pe care le-a primit Armata României în ultimii 30 de ani. Fără a intra foarte mult în detalii tehnice, inutile și plictisitoare pentru mulți, trebuie să subliniem câteva prevederi care fac din acest ordin un atentat la siguranța națională. În primul rând, titlul este mincinos. Încadrarea pe „funcții de execuție din MApN” a fost și rămâne doar o măsură tranzitorie. Ulterior, întreg personalul, astfel intrat în Armată, poate accesa funcții de conducere, inclusiv cele care așază pe umăr stele. Apoi, ordinul ministrului s-a adresat, inițial, unui interval de vârsta absolut aberant. Era aplicabil cetățenilor cu vârsta „între 18 şi 50 de ani împliniţi în anul desfăşurării concursului”. Ulterior a fost modificat, doar cei care împlineau „cel mult 45 de ani la data acordării gradului” puteau fi chemați/ rechemați în activitate. În cele din urmă, acest ordin nu era aplicabil maiştrilor militari și subofiţerilor în activitate sau rezervă, până în august 2019 când a fost actualizat, pentru a fi armonizat cu modificările la Legea 80/ 1995, statutul cadrelor militare. Sunt atât de multe aberații pe care M124/ 2017 le-a produs încât onorabilul domn Ciucă se poate gândi la o nouă teză de doctorat: ”Cum să faci praf o Armată? Ditruge-i resursa umană!”. Ordinul ministrului Fifor a introdus în Armată sute de civili trecuți de prima tinerețe, majoritatea primind grade de ofițer. Fără absolut nicio pregătire militară, supraponderali și cu probleme reale de sănătate, parte din acești ofițeri așteaptă astăzi gradul de colonel și încadrează, deja, funcții de conducere. Ordinul aberant n-ar fi fost posibil fără complicitatea generalilor și a personalului militar aflat în funcții de decizie. De la ministru până la șeful Apărării sau de la șeful Forțelor Terestre până la nivelul unui mediocru șef de birou, mulți au fost cei care au exploatat cu nerușinare oportunitățile ordinului de ministru.   În ce-l privește pe stimabilul general Ciucă situația este mai nuanțată și va fi tratată separat. Dacă este adevărat, că soția a fost trecută în rezervă cu grad de subofițer și apoi chemată în activitate în corpul ofițerilor, ilegalitatea este evidentă și o vom demonstra. Poate se găsește cineva să formuleze câteva plângeri penale pentru abuz în serviciu, trafic de influență sau constituirea unui grup infracțional organizat.

De la stiletto la „apelul bocancilor”

Într-o singură serie, la Colegiul Militar Breaza, au susținut probele sportive peste 100 de candidați. Mai mult de 75% femei, unele în pragul aniversării a jumătate de secol de existență și celebrării „centenarului” la greutate. Una din primele „promoții”, astfel intrate în Armată, a avut, din 93 de ofițeri cu care s-a „completat deficitul”, 5 lt.col. și 16 maiori. Un tânăr, admis la 14 ani în Colegiul Militar, are nevoie de cel puțin 20 de ani și 3 cursuri de carieră pentru a spera să primească gradul de maior, pentru lt.col. se mai adaugă 5 ani. Toți cei 21 de ofițeri superiori amintiți anteriori sunt… doamne. Toate au vârsta peste 45 de ani și încadrează funcții exclusiv în structurile centrale ale MApN. Departe de misoginism ne exprimăm doar surprinderea pentru lipsa lui Adam din plutonul de amazoane. Așa se completează deficitul Armatei? Ăsta este respectul generalilor pentru haina militară?  Ordinul M124/ 2017 a nedreptățit evident maiștri militari și subofițerii  aflați în activitate, care nu s-au arătat foarte nemulțumiți atâta timp cât legea era egală pentru toți. Momentul în care nevestele, cumnatele și amantele au început să fie avansate ofițer peste noapte a deschis o cutie a Pandorei la care niciun militar de carieră n-ar fi trebuit să umble. Asta pentru că oricum erau suficiente abuzurile anterioare când legea era aplicată discreționar. Vom prezenta cazuri și dovezi care demonstrează cum abuzul și corupția pot atinge accente greu de imaginat. Armata, de la Gabriel Oprea încoace, a încetat să mai fie o instituție subordonată meritocrației și a ajuns o feudă a clanurilor ascunse sub grade militare sau funcții politice. În România este mai ușor pentru fiice sau neveste să ajungă ofițer, decât pentru un militar cu 20 de ani de experiență. De la videochat la jurist în Direcția General Juridică sau cum 3 dosare penale îți deschid drumul câtre gradul de maior și o funcție la Muzeul Militar, exemple avem și le vom prezenta în materialele următoare. O direcție centrală este copleșită de doamne ajunse peste noapte maior sau locotenent colonel în timp ce soția unui general cu 3 stele a devenit ofițer în urma unui ordin care a fost valabil mai puțin de 3 luni. Politicieni sau generali vor recunoaște câteva din doamnele care au fost răsplătite cu grade de ofițer: lt.col. Bereș Marinela, lt.col. Ciucă Maria-Cristina, lt.col. Duțu Florentina, lt.col. Pieleanu Alice, mr. Bichir Florentina, Mr. Cotoară Maria, cpt. Uifăleanu Adriana-Mihaela, Lt. Vlas Daniela, Lt. Anastasof Carmen, slt. Gologan Elena, slt. Spirache Ruxandra. Datele sunt publice, așa că mulți pot corobora informațiile noastre sau ne pot sprijini pentru demasca modul în care unii transformă Armata în clan interlop. În timp ce forțele militare active sunt sufocate cu cadre lipsite de o elementară pregătire militară, Armata scoate la concurs, anul acesta, puțin peste 200 de locuri, din care jumătate sunt pentru medici militari. În oricare din anii anteriori au fost „chemate” în activitate mai multe persoane decât a pregătit MApN prin rețeaua proprie de învățământ. Cele 6 (ȘASE) instituții militare de învățământ superior școlarizează, fiecare, mai puțin de 40 de studenți în fiecare an de studii. Personalul didactic și auxiliar este dublu față de numărul studenților. Armata acordă mai multe titluri de doctor, anual, decât comandanți plutoane de infanterie pregătesc Academiile sale.  Militarii de carieră nu-și pun întrebări și nu caută motivație financiară pentru a-și apăra Țara. Mulți și-au rezolvat dilemele și au epuizat îndoielile înainte sau în pragul majoratului. Unii ofițeri de carieră, inclusiv maiștri militari și subofițeri, au ales să-și apere Țara înainte să aibă drept de vot. Cine îi apără pe militari când generalii și comandanții lor (nu toți, să fie clar!) sunt cei care acceptă ca uniforma și însemnele militare să valoreze cât un fotoliu de senator?

sursa: POLITICAAPOCALIPSEI.NET