Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Ajutoare naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic pentru anul de cerere 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că a fost postat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2021.

Astfel, sunt supuse procesului de consultare publică plafoanele destinate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil – ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră – ANT 2, cânepă pentru fibră – ANT 3, tutun – ANT 4, hamei – ANT 5 şi sfeclă de zahăr – ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2021, în limita sumei de 88.562.700  euro, echivalentul sumei de 438.163.958  lei.

Acestea se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022, urmând a fi distribuite astfel:

  • 85.301.500 euro, echivalentul sumei de 422.029.171 lei, pentru culturile amplasate pe teren arabil;
  • 5.500 euro, echivalentul sumei de 27.211 lei, pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;
  • 1.656.200 euro, echivalentul sumei de 8.194.050 lei, pentru tutun;
  • 84.000 euro, echivalentul sumei de 415.590 lei, pentru hamei;
  • 1.515.500 euro, echivalentul sumei de 7.497.936 lei, pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

  1. cereale pentru boabe (de ex: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez etc.);
  2. leguminoase pentru boabe (de ex: mazăre, fasole etc.);
  3. rădăcinoase (de ex. cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere etc.);
  4. plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice;
  5. legume (de ex: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni etc.);
  6. furaje verzi în teren arabil (de ex: furaje verzi anuale, furaje verzi perene – de lucernă, trifoi etc.);
  7. căpşuni;
  8. loturi semincere;
  9. culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse la a)-­h)

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor prevăzute la alin. (1) la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1-6.

De asemenea, prin prezentul proiect sunt propuse dezbaterii publice și plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schemele decuplate de producţie, specia bovine, sectoarele lapte şi came, precum şi pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine şi caprine, care se acordă pentru anul de cerere 2021, în limita sumei de 135.414.250 euro, echivalentul sumei de 669.962.000 lei.

Acestea se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2022, urmând a fi distribuie astfel:

  • 18.516.917 euro, echivalentul sumei de 91.612.445 lei, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;
  • 77.839.917 euro, echivalentul sumei de 385.112.987 lei, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne.
  • 39.057.417 euro, echivalentul sumei de 193.236.568 lei, pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic urmează a se calcula de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, astfel: prin raportarea sumei prevăzute la (1) lit a) la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile; prin raportarea sumei prevăzute la (1) lit b) la efectivele de bovine eligibile; prin raportarea sumei prevăzute la (1) lit c) la femele ovine şi caprine eligibile.

hg-aprobare-plafoane-ANT-2021

Totodată Adrian CHESNOIU, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a coordonat lucrările reuniunii ce a avut ca temă prezentarea intervențiilor și alocărilor financiare propuse pentru perioada 2023-2027, așa cum au fost revizuite în urma consultărilor cu partenerii din cadrul celor 12 grupuri/subgrupuri de lucru. Reuniunile, constituite pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027, s-au desfășurat în perioada ianuarie – februarie 2022 și la fiecare dintre acestea au participat aproximativ 100 de persoane. „Planul Național Strategic, așa cum a rezultat în urma dialogului transparent și constructiv, a fost conceput pentru a răspunde nevoilor sistemice ale fermierilor și ale satului românesc, punând accent pe domenii prioritare ale agriculturii românești. Am avut o consultare extinsă cu cei cărora li se adresează măsurile de sprijin incluse în PNS, astfel încât astăzi avem pe masă un document complex și coerent, pe care, după parcurgerea perioadei de consultare publică, îl vom transmite spre Bruxelles. Cu siguranță, agricultura și industria alimentară ar fi avut nevoie de o finanțare mult mai generoasă, dar îi asigur pe toți fermierii că vom depune toate eforturile pentru ca acest Plan Național Strategic și celelalte programe complementare finanțate din bugetul național să deschidă drumul către o agricultură modernă, stabilă și predictibilă”, a declarat ministrul agriculturii.

Principalele aspecte ale Planului Național Strategic vizează:

  • Legarea sprijinului pe suprafața de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiștilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1600 metri, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea agricolă minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cuprinsă între 01 mai și 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deține sau ale membrilor asociațiilor;
  • Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2013-2027 de ECOSCHEME, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiție în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite 5 ecoscheme, dintre care 3 vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradițională, diversificarea și rotația culturilor în fermele cu suprafețe mai mari de 5 ha, precum și înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști. Acestea contribuie la conservarea și sporirea biodiversității plantațiilor și a mediului înconjurător, precum și la protecția și reconstrucția habitatelor;
  • Sprijin pentru gospodăriile tradiționale, cu suprafețe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafețelor cu cel puțin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre, etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha si să realizeze o rotație a culturilor;
  • Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor ecoscheme privind bunăstarea vacilor de lapte si tineretului bovin;
  • Sprijinirea procesării si condiționării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri și întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producției autohtone în unitățile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investițiilor noi și 3 milioane pentru modernizarea unităților existente;
  • Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, din pilonul 1 și din pilonul 2;
  • Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziționarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;
  • Includerea în schema de ajutor de stat a investițiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES dar și a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;
  • Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerința ca prin implementarea proiectului să obțină o dimensiune economică de minim 8000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producția de legume, producția de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;
  • A fost introdusă o intervenție alocată infrastructurii rutiere- drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă- drumuri agricole.

În vederea asigurării unui proces de consultare publică transparent, pe site-ul www.madr.ro, secțiunea Consultare publică PNS (https://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html) sunt postate documentele ce au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul reuniunii Comitetului Consultativ tematic și care au rezultat din consultările cu actorii implicați în agricultură și dezvoltare rurală. Persoanele interesate pot transmite propuneri și sugestii până la data de 26.02.2022, la adresa de email: parteneri.pns@madr.ro.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share